Cronica ARHIVELOR // 10 Mai – zi cu semnificație istorică: Carol I depune jurământul

Data de 10 Mai ocupă un loc important în istoria României, fiind legată de trei evenimente majore care au marcat formarea și consolidarea statului român modern. Potrivit informațiilor publicate de Agenția Națională a Arhivelor, această zi a reprezentat, timp de decenii, și Ziua Națională a României.

La 10 mai 1866, principele Carol de Hohenzollern-Sigmaringen a ajuns la București și a fost proclamat domnitor al României, eveniment care a deschis o nouă etapă în modernizarea statului român.

Un alt moment definitoriu a avut loc la 10 mai 1877, când principele Carol I a semnat Declarația de Independență a României, în contextul războiului ruso-turc. Actul a consfințit desprinderea României de Imperiul Otoman și afirmarea sa ca stat independent pe plan internațional.

Patru ani mai târziu, la 10 mai 1881, a avut loc ceremonia de încoronare a Regelui Carol I, iar România a fost proclamată Regat. Evenimentul a consolidat statutul țării în Europa și a simbolizat maturizarea instituțională a statului român.

Din anul 1866 și până în 1947, data de 10 Mai, cunoscută drept Ziua Regelui, a fost sărbătorită și ca Zi Națională a României.

Când a pășit pentru prima dată pe pământ românesc, la Turnu Severin, în mai 1866, principele Carol I al României ar fi rostit celebra frază:

„Punând piciorul pe acest pământ sacru, eu am devenit român.”

Afirmația este consemnată în mai multe relatări istorice despre sosirea sa în Principatele Române. Potrivit istoricilor, momentul a avut loc la 8 mai 1866, când Carol de Hohenzollern-Sigmaringen a ajuns la Turnu Severin, după o călătorie făcută discret prin Europa, pentru a evita tensiunile diplomatice ale vremii.

Două zile mai târziu, la 10 mai 1866, el a intrat în București și a fost proclamat domnitor al României. În cadrul ceremoniei oficiale, a depus jurământul și a rostit în limba română cuvântul „Jur!”.

Agenția Națională a Arhivelor precizează că în perioada 1856-1878, trei județe din sudul Basarabiei, Cahul, Bograd și Ismail, făceau parte din Principatul Moldovei (1856-1859), Principatele Unite (1859-1866) și România (denumire introdusă în Constituția din 1866).