The Guardian: Europa se pregăteşte pentru o „super duminică” electorală

Milioane de alegători din România, Polonia şi Portugalia vor vota în acest weekend în cadrul unei „super duminici” electorale care va determina cursul democraţiilor lor într-un moment de tensiuni politice, comerciale şi economice sporite, relatează The Guardian, preluat de news.ro și MOLDPRES.

În România, candidatul de extremă-dreapta se află pe primul loc în turul doi al alegerilor prezidenţiale, în timp ce în Polonia, unde votul din primul tur este profund polarizat, un liberal, un conservator şi un candidat de extremă dreapta concurează pentru a deveni preşedinte. În Portugalia, care organizează alegeri legislative anticipate la doar 14 luni de la ultimul vot, statu-quo-ul pare să se menţină.

ROMÂNIA

În România, votul iniţial de anul trecut la prezidenţiale a fost anulat, iar câştigătorul-şoc al primului tur, un candidat de extremă dreapta, a fost exclus din noua cursă electorală, pe fondul unor îngrijorări generalizate cu privire la interferenţa Rusiei şi la alte nereguli. Aşadar, votul de duminică este al doilea tur al celui de-al doilea scrutin prezidenţial în şase luni.

De data aceasta, un ultranaţionalist, admirator al lui Trump, care critică UE, se află în turul doi împotriva unui independent centrist, într-un vot pe care analiştii l-au numit cel mai important din istoria postcomunistă a ţării, arată The Guardian.

George Simion, în vârstă de 38 de ani, care poartă şepci MAGA, promovează un program social conservator şi doreşte „melonizarea” Europei şi stoparea ajutorului militar pentru Ucraina, a câştigat confortabil primul tur cu 41% din voturi, aproape dublu faţă de scorul rivalului său.

Al doilea clasat, Nicuşor Dan, primarul Bucureştiului, în vârstă de 55 de ani, a prezentat turul doi drept o luptă între „o direcţie pro-occidentală şi una anti-occidentală pentru România”. Sondajele de opinie arată că diferenţa dintre cei doi se micşorează, unul dintre ele punându-i la egalitate.

Profitând de un val de frustrare a alegătorilor faţă de partidele principale din România, Simion a promis că, în cazul în care va câştiga, îl va numi prim-ministru pe Călin Georgescu, câştigătorul votului anulat din noiembrie anul trecut.

Scrutinul este urmărit îndeaproape de UE, care s-ar putea trezi cu încă un perturbator în regiune, alături de Ungaria şi Slovacia. De asemenea, sunt interesaţi de vot naţionaliştii - inclusiv din Washington - care au acuzat Bucureştiul de călcarea în picioare a democraţiei după ce votul iniţial a fost anulat, iar lui Georgescu i s-a interzis să candideze la reluarea scrutinului.

Preşedintele României are un rol semi-executiv, dar cu prerogative considerabile în politica externă, securitatea naţională, cheltuielile de apărare şi numirile din justiţie. De asemenea, preşedintele reprezintă ţara, membră NATO, pe scena internaţională şi poate exercita dreptul de veto la voturi importante în cadrul UE.

POLONIA

De asemenea, o miză importantă este şi în Polonia, cel puţin pentru guvernul lui Donald Tusk. Votul de duminică va restrânge lista candidaţilor la funcţia de viitor preşedinte al ţării, un rol care implică o anumită influenţă asupra politicii externe şi de apărare, precum şi o puternică putere de veto asupra legislaţiei adoptate de parlament.

Din 2023, ţara este guvernată de Coaliţia Civică (KO) a lui Tusk, o alianţă ideologică diversă şi fragilă din punct de vedere politic a partidelor pro-democratice. Promisiunea sa centrală a fost de a inversa schimbările controversate şi expansive operate în timpul celor opt ani de guvernare ai partidului naţional-populist Lege şi Justiţie (PiS).

Cu toate acestea, capacitatea guvernului de a respecta aceste promisiuni a rămas împiedicată de dreptul de veto al preşedintelui, funcţie deţinută din 2015 de Andrzej Duda, un aliat politic apropiat al administraţiei destituite şi un susţinător ferm al lui Donald Trump.

Câştigarea cursei prezidenţiale ar consolida poziţia guvernului şi l-ar putea ajuta să îşi îndeplinească unele dintre promisiunile liberale privind chestiuni sociale precum avortul şi drepturile LGBTQ+.

Aflat în mod constant în fruntea sondajelor, Rafał Trzaskowski, primarul centrist al Varşoviei, în vârstă de 53 de ani, membru de rang înalt al Coaliţiei Civice, este candidatul favorit.

Principalul său rival este un conservator în vârstă de 42 de ani, Karol Nawrocki, care oficial este independent, dar este susţinut de PiS. Istoricul puţin cunoscut până acum speră să ofere o faţă nouă şi o ruptură cu moştenirea polarizantă a guvernului populist de dreapta, rămânând la mesajele sale principale privind suveranitatea, migraţia ilegală şi frustrarea faţă de politicile ecologice.

Trzaskowski şi Nawrocki sunt aproape siguri că vor câştiga primele două poziţii şi vor merge la un tur de scrutin decisiv pe 1 iunie.

Sławomir Mentzen, în vârstă de 38 de ani, un lider al partidului de extremă dreapta Confederaţia, este candidatul outsider, care l-a concurat însă pentru scurt timp pe Nawrocki pentru locul al doilea, dar a cărui figură s-a estompat în ultima lună. Prezentându-se ca un purtător de cuvânt al unei generaţii tinere dezamăgite de politica tradiţională, el face campanie pe baza unei dereglementări radicale şi a unor reduceri de taxe. Critic declarat al UE şi adversar al liberalizării migraţiei, al drepturilor LGBTQ şi al legilor privind avortul, el se poziţionează mai degrabă pentru alegerile parlamentare din 2027.

PORTUGALIA

În Portugalia, în schimb, se aşteaptă mai puţine focuri de artificii. Portugalia se îndreaptă spre urne pentru a treia oară în ultimii trei ani pentru alegeri generale anticipate. Premierul de centru-dreapta, Luís Montenegro, a declanşat votul de duminică ca răspuns la dubiile tot mai numeroase în legătură cu activităţile de afaceri ale familiei sale.

Montenegro, liderul platformei Alianţa Democratică (AD), care guvernează Portugalia de la victoria sa la limită în alegerile de anul trecut, a fost supus unei anchete tot mai intense în legătură cu o firmă de consultanţă în domeniul protecţiei datelor pe care a înfiinţat-o în 2021 şi pe care a transferat-o soţiei şi fiilor săi în anul următor. Confruntat cu suspiciuni în legătură cu posibile conflicte de interese, Montenegro - care a negat orice infracţiune sau încălcare a eticii - a organizat un vot de încredere în administraţia sa în martie, spunând că doreşte „să pună capăt atmosferei de insinuări şi intrigi permanente”. Dar a pierdut votul în parlament şi au fost convocate noi alegeri.

Sondajele recente sugerează un rezultat similar cu cel de data trecută, cu aproximativ 33% pentru AD, 26% pentru Partidul Socialist (PS) din opoziţie şi 17% pentru partidul de extremă dreapta Chega.

Se pare că Montenegro nu va avea din nou o majoritate - chiar dacă va ajunge la un acord cu micul partid Iniţiativa Liberală, care este cotat la 6% - şi, deci, va avea dificultăţi în a guverna, mai ales dacă PS îşi va pune în aplicare ameninţările de a se opune agendei sale legislative.

Deşi Montenegro şi-a menţinut interdicţia generală de a încheia acorduri cu Chega, guvernul său a fost acuzat că a făcut pe plac extremei drepte după ce a anunţat expulzarea a 18.000 de migranţi ilegali în timpul campaniei electorale. De asemenea, s-a speculat că partidul social-democrat al lui Montenegro l-ar putea înlocui cu o persoană mai dispusă să colaboreze cu Chega, în cazul în care acesta nu reuşeşte să câştige duminică.

Data trecută, AD a câştigat 80 de locuri faţă de 78 ale PS, în timp ce Chega, condus de fostul comentator TV de fotbal André Ventura, s-a bucurat de o creştere a sprijinului şi şi-a mărit numărul de locuri de la 12 la 50.