INTERVIU MOLDPRES // Președinta Maia Sandu: „Părinții noștri au obținut independența și suveranitatea, iar acum este datoria noastră să le păstrăm prin aderarea la UE”

Președinta Maia Sandu a acordat un interviu în exclusivitate pentru Agenția Informațională de Stat MOLDPRES, în care a vorbit despre simbolul Zilei Independenței, procesul de integrare europeană, instaurarea păcii în Ucraina, reglementarea diferendului transnistrean, extrădarea lui Vladimir Plahotniuc, contracararea dezinformării și a propagandei în contextul alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025.

MOLDPRES: Doamnă președintă, suntem în ajunul Zilei Independenței Republicii Moldova. Pe 27 august 1991, dumneavoastră aveați 19 ani. Cum v-a „prins” Independența, ce preocupări aveați în acea perioadă, cum ați trăit acest eveniment istoric?

Maia Sandu: Eram studentă la Chișinău deja de câțiva ani și bineînțeles că eram „prinsă” de evenimentele majore care se petreceau în Moldova. Participam la reuniunile din Marea Adunare Națională, acolo uneori mă întâlneam cu părinții, altădată nu reușeam să ne vedem pentru că era foarte multă lume, o emoție copleșitoare și, bineînțeles, cu toții eram bucuroși, plini de speranță și plini de curiozitate, pentru că încercam să ne imaginăm cum va fi lumea și țara pe care urma să o construim.

MOLDPRES: Puteți să deschideți paranteze în privința oaspeților pe care îi vom avea în Piața Marii Adunări Naționale pe 27 august?

Maia Sandu: Urmează să vină în ospeție președintele Franței, Emmanuel Macron, cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, și prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk. Această vizită este o dovadă a faptului că Moldova contează, este respectată și nu este singură. Am reușit în ultimii ani să construim parteneriate puternice și chiar relații de prietenie sinceră. Aceste parteneriate și prietenii ne ajută să ținem Moldova în siguranță, să păstrăm pacea și să ne dezvoltăm.

Ați văzut că în ultimii ani am invitat aproape de fiecare dată oaspeți, cu excepția anului când a început războiul în Ucraina. Au fost mai întâi invitați vecinii noștri - România și Ucraina. Anul trecut am invitat președinții țărilor Baltice - Lituania, Letonia și Estonia. Anul acesta vor veni alți trei lideri importanți, nu doar la nivelul continentului nostru, dar la nivelul întregii lumi.

O să le spun acestora, încă o dată, că Moldova împărtășește valorile democratice, Moldova vrea să aparțină lumii libere, să facă parte din marea familie europeană, fiind o țară solidară, fapt care l-a demonstrat. Noi contribuim la stabilitatea în regiune și vom face totul pentru a păstra pacea și liniștea în această zonă a Europei.

Bineînțeles, de Ziua Independenței, îi așteptăm pe toți cetățenii noștri în Piața Marii Adunări Naționale, să ne vedem și să ne bucurăm de lucrurile pe care le-am realizat împreună în acești 34 de ani.



MOLDPRES: Acum, la o distanță de 34 de ani, credeți că efortul cetățenilor, reuniți în Mișcarea de Eliberare Națională, care au ieșit cu sutele de mii în Piața Marii Adunări Naționale să ceară libertate, alfabet latin, limba română, a fost îndreptățit?

Maia Sandu: Datorită Mișcării de Eliberare Națională am reușit să ne recăpătăm dreptul de a vorbi în limba strămoșilor noștri -  limba română. Datorită Mișcării de Eliberare Națională ne-am recâștigat dreptul să ne hotărâm singuri soarta, așa încât moldovenii decid astăzi pentru Moldova și nu trăim în baza indicațiilor transmise de la Moscova.

Am pornit să construim un stat liber și democratic. Mai avem de lucru, dar cred că avem realizări importante și, așa cum spuneam, astăzi noi alegem pentru Moldova și moldovenii aleg pacea, libertatea, aleg să trăiască în prietenie și bună înțelegere cu toate țările pașnice de pe glob.

MOLDPRES: Apropierea de Europa a fost unul dintre principalele deziderate ale evenimentelor din anii 90 ai secolului trecut, iar dumneavoastră ne spuneți astăzi, din postura de șefă a statului, că, până în 2030, Republica Moldova ar putea adera la UE. Doamnă președintă, cât de aproape suntem de îndeplinirea acestui obiectiv?

Maia Sandu: Cred că suntem mult mai aproape decât în cei peste 30 de ani. În ultimii patru ani am făcut pași serioși. Avem sprijinul politic al instituțiilor europene și al statelor membre ale UE. Avem și dovada capacității tehnice aici, în instituțiile noastre. Am muncit mult și am reușit anul trecut, la referendum, să înscriem în Constituția Republicii Moldova acest deziderat, dar trebuie să reconfirmăm această cale și la alegerile din 28 septembrie 2025. Astfel, cu acest sprijin hotărât al cetățenilor, am toată încrederea că, până la sfârșitul acestui deceniu - până în anul 2030, Republica Moldova va fi țară membră a Uniunii Europene.



MOLDPRES: La Washington au avut loc discuții importante privind încheierea războiului în Ucraina. Experții vorbesc despre anumite riscuri pentru Republica Moldova, în contextul în care Ucraina ar putea fi obligată să facă concesii, iar actorii mondiali ar putea lua în calcul redesenarea hotarelor anumitor state din Europa de Est. Dumneavoastră vedeți vreun pericol pentru Republica Moldova, în actualele realități geopolitice?

Maia Sandu: Noi salutăm eforturile de restabilire a păcii și sperăm că pacea va reveni pe pământul Ucrainei cât mai curând. Aveți dreptate când spuneți că există riscuri pentru toți în situația în care un stat agresor încearcă să redeseneze hotarele prin forță. Acest lucru nu trebuie admis, dar într-un context atât de dificil e cu atât mai important ca Republica Moldova să aibă prieteni, să aibă o politică externă energică, activă și prin intermediul acestor parteneriate, pe care le avem cu țările lumii, să ne protejăm în continuare hotarele și să ne asigurăm că vom păstra pacea acasă.

MOLDPRES: În ultimii ani, ne-ați demonstrat că nu suntem singuri în drumul nostru spre UE. În fața Republicii Moldova s-au deschis cancelariile statelor occidentale și un sprijin incontestabil și permanent îl avem din partea României. Cum a reușit R. Moldova să convingă cancelariile occidentale să ne sprijine pe calea integrării în UE?

Maia Sandu: România a fost dintotdeauna alături de noi chiar și atunci când guvernele de la Chișinău nu erau angajate serios pe calea europeană. România este alături de noi astăzi și suntem recunoscători acestui parteneriat. Alte capitale nu au fost neapărat anterior foarte aproape de Moldova. Am reușit să construim relații foarte bune prin multă seriozitate, printr-un dialog sincer despre problemele noastre și printr-un efort autentic de a le rezolva.

Am demonstrat că suntem curajoși în situații complicate și suntem generoși atunci când a trebuit să oferim o mâna de ajutor refugiaților din Ucraina. Solidaritatea noastră a fost apreciată de toată lumea și mai ales de țările europene, pentru că solidaritatea este o valoare esențială a Uniunii Europene. Este apreciat și efortul nostru de a păstra liniștea, pacea, stabilitatea în Republica Moldova. Lumea vede că în situații complicate noi muncim pentru suveranitatea și libertatea noastră, iar toate aceste lucruri ne-au ajutat să ne apropiem de inimile conducătorilor și cetățenilor statelor europene.

Inițial nu se cunoșteau foarte multe despre Republica Moldova, iar uneori lucrurile care se știau nu erau pozitive. Evident că a trebuit să o luăm de la capăt, să vorbim oamenilor despre țara noastră, iar cel mai eficient este atunci când vorbesc acțiunile noastre și în această perioadă, așa cum spuneam, au fost multe situații în care noi am dat dovadă de curaj, de corectitudine, iar prin onestitate și sinceritate se construiesc parteneriate puternice.

De asemenea, Constituția unei țări este cel mai suprem document și cred că este extrem de important că dezideratul de integrare europeană acum este înscris în Legea Supremă a statului. Totuși, așa cum în fiecare zi luptăm pentru independență și suveranitate, așa trebuie să muncim pentru a proteja drumul european și pentru a avansa pe această cale, astfel încât să devenim cât mai curând parte a Uniunii Europene.

MOLDPRES: Doamnă președintă, Strategia Națională de Apărare pentru perioada 2024 – 2034 indică expres faptul că Federația Rusă reprezintă un pericol la adresa securității naționale a Republica Moldova. Ce face țara noastră pentru a rezista acestui „pericol”, inclusiv în context electoral, având în vedere experiența de la alegerile din toamna anului trecut și imixtiunile în scrutinul parlamentar din toamnă, despre care ați vorbit după ședința Consiliului Suprem de Securitate din 30 iulie?

Maia Sandu: Până la Strategia de Apărare, Strategia Națională de Securitate stabilește că Moldova se confruntă cu două riscuri majore de securitate. Primul este atitudinea agresivă a Federației Ruse față de țara noastră și față de alte state din regiune și al doilea risc de securitate este corupția - aici trebuie să insistăm și să obținem mai multe rezultate.

Este cert că trebuie să continuăm să muncim pentru a crește reziliența instituțiilor noastre și pentru a crește reziliența societății. Am tot vorbit de-a lungul timpului despre aceste pericole și credem că, atunci când oamenii cunosc care sunt pericolele, știu cum mai bine să se protejeze. Unele instituții au reușit mai mult în acest efort de consolidare a capacităților, iar alte instituții sunt mai vulnerabile și trebuie să spunem lucrurilor pe nume. Lucrăm, ne cunoaștem vulnerabilitățile, învățăm în fiecare zi, inclusiv din experiența altor țări, iar alte țări învață din experiența noastră pentru că noi suntem cei mai expuși la aceste interferențe.

În continuare, este foarte important să dezvoltăm anticorpi ca societate la aceste amestecuri. În primul rând, să nu ne lăsăm pradă manipulării și propagandei, să nu ne lăsăm implicați în activități de destabilizare, mai ales acum, în ajunul alegerilor, să nu ne lăsăm folosiți de grupările criminale pentru că Federația Rusă a ajuns să lucreze cu organizații criminale, în special aici, în Republica Moldova.

De asemenea, este important să ne preocupăm de securitatea cibernetică, aici vorbesc și de instituțiile statului, dar și de sectorul privat, pentru că și infrastructura sectorului privat poate fi ținta acestor atacuri cibernetice. Din păcate, nu e un lucru care se va încheia odată cu alegerile parlamentare. E un lucru care o să continue atât timp cât va exista atitudinea agresivă a Federației Ruse. De aceea, continuăm să învățăm, să îmbunătățim aceste sisteme de protecție în instituțiile statului, dar și în societate, în general.

MOLDPRES: Cât de pregătite sunt instituțiile din Republica Moldova să contracareze propaganda, coruperea electorală și tentativele de destabilizare, inclusiv prin proteste plătite?

Maia Sandu: Instituțiile statului sunt mai pregătite decât altădată, dar să știți că și aceste acțiuni de imixtiune, de amestec sunt mai multe și banii care se folosesc pentru a se interveni în treburile noastre interne sunt mai mulți. De aceea, doar răspunsul nostru comun, doar atunci când suntem cu toții vigilenți, când înțelegem care sunt riscurile la adresa alegerilor și proceselor democratice, doar atunci putem fi în siguranță. Este datoria noastră să protejăm suveranitatea, să ne asigurăm că, în continuare, moldovenii decid pentru Moldova și nu tot felul de forțe străine care, evident, au alte interese decât interesele moldovenilor.

Astfel, cetățenii trebuie să știe care sunt sursele credibile de informare, să verifice, să se consulte cu primarul sau cu vecinii, profesorii, oamenii care se informează din mai multe surse, să urmărească paginile oficiale și să asculte declarațiile șefilor de instituții. De exemplu, atunci când poliția avertizează că pentru o acțiune sau alta există sancțiuni, e bine să credem poliția, pentru că există o lege și noi nu vrem ca să se ajungă în situația în care oamenii să fie sancționați. Cei care beneficiază de aceste acțiuni stau în afara țării, cu bani mulți, iar pentru scopurile lor folosesc oameni cu venituri mai mici, care nu cunosc legile și care se expun la asemenea riscuri. Deci, să înțelegem că atunci când îți vinzi votul, îți vinzi țara și asta se pedepsește și se va pedepsi foarte dur.



MOLDPRES: Să vorbim despre un caz de rezonanță - extrădarea lui Vladimir Plahotniuc din Grecia, care ar urma să fie judecat de magistrații din Republica Moldova. Credeți că justiția moldovenească este capabilă să susțină cu brio acest test?

Maia Sandu: Justiția moldovenească este obligată să facă justiție și în acest caz, iar dacă se va eșua, atunci cetățenii Republicii Moldova nu vor mai crede în aceasta încă cel puțin 10 ani de acum încolo.

Pe acest caz, este important să urmărim informațiile prezentate de instituțiile oficiale, iar declarațiile acestora sunt clare - se dorește ca extrădarea să se facă pe toate capetele de acuzație. Este în interesul nostru, al tuturor, ca să se facă justiție pe toate cazurile și de aceea Ministerul Justiției, împreună cu Procuratura Generală, au expediat solicitări suplimentare pentru ca extrădarea să fie făcută pe toate capetele de acuzație.

Sperăm că justiția din Grecia va aproba și aceste solicitări, iar după asta va urma extrădarea și, respectiv, deja justiția își va face munca.

MOLDPRES: Un test va fi și scrutinul parlamentar din toamnă. Ce ar însemna pentru Republica Moldova o eventuală victorie a partidei pro-ruse la alegerile parlamentare din 28 septembrie?

Maia Sandu: Un câștig al forțelor controlate de Moscova ar însemna să pierdem tot ce am reușit, mai ales în ultimii 4-5 ani, și anume respectul Moldovei pe plan internațional, relațiile și parteneriatele foarte bune pe care am reușit să le construim în acești ani.

Mă refer și la proiectele realizate la nivel național și local, care prevăd transformarea infrastructurii, a satelor și orașelor, proiectele în educație și sănătate, pentru că sunt în mare parte inițiative realizate cu sprijin extern.

De asemenea, am pierde șansa aderării la UE până în anul 2030. Un risc major ar fi faptul că Moldova ar ajunge în situația în care să poată fi folosită de Moscova împotriva Ucrainei, iar asta ar crea mari riscuri pentru securitatea și siguranța cetățenilor noștri. Totul depinde de cetățeni, de alegători, de vigilența lor, de înțelepciunea noastră a tuturor și de participarea noastră la acest test al maturității.



MOLDPRES: Republica Moldova are pe teritoriul său un conflict înghețat, regiunea transnistreană este în continuare loială Federației Ruse, stat care menține ilegal o armată în stânga Nistrului. Este acest conflict un impediment pentru parcursul european al R. Moldova? Ce fac autoritățile pentru a reintegra cele două maluri ale Nistrului?

Maia Sandu: Noi ne dorim reîntregirea țării și insistăm pe reintegrarea pașnică. Vrem ca acest lucru să se întâmple cât mai curând. Prezența ilegală a armatei ruse este un impediment astăzi pentru reintegrarea țării. Dacă nu reușim să găsim o soluție sau nu reușim să convingem Federația Rusă să-și retragă armata în viitorul apropiat, atunci opțiunea este să mergem pe aderarea la UE în doi pași - mai întâi malul drept, după care malul stâng.

Oamenii de acolo nu se fac vinovați de această situație și de acest separatism. Dimpotrivă, tot mai mulți cetățeni înțeleg avantajele integrării europene, dar problema este că nu ei astăzi decid acolo. Regimul este menținut de către Kremlin și, evident, regiunea este folosită de acesta.

Pe plan economic, regimul de liber schimb cu Uniunea Europeană aplicat și în stânga Nistrului a fost o idee bună. Astăzi o mare parte din exporturile din regiunea transnistreană ajung în UE, iar unele întreprinderi se gândesc cum să adapteze standardele de lucru la cele ale UE. Aceste lucruri vorbesc despre faptul că oamenii înțeleg unde este viitorul, chiar dacă aceștia nu au putere politică să schimbe lucrurile, pentru că nu există democrație acolo. Totuși, cu cât mai multă lume o să vadă beneficiile aderării la UE, cu cât mai repede vor crește standardele de viață pe malul drept, cu atât mai mult interes și presiune va exista pe malul stâng pentru reintegrare și pentru aderare la UE.

Uniunea Europeană a demonstrat că oferă ajutor în situații de criză. Am văzut cum Federația Rusă a folosit regiunea transnistreană, cum i-a lăsat pe oameni să înghețe în toiul iernii și sper că aceștia au înțeles ce înseamnă gaze rusești ieftine - ele sunt acolo atât timp cât servesc intereselor Rusiei. Atunci când nu mai servesc intereselor Rusiei, poți să rămâi fără energie și să îngheți în timpul iernii. De aceea, este important că am dezvoltat alternative și în continuare să investim în aceste alternative. 

Pe plan energetic, Republica Moldova a reușit să obțină alternative pentru asigurarea cu gaze naturale. Am investit și continuăm să investim mult în energia regenerabilă, iar asta ne oferă și mai multă independență și, în timp, ne va ajuta să reducem prețurile, ca să nu cheltuim atât de mulți bani pentru energie. Este mare păcat că a trebuit să așteptăm 34 de ani pentru a construi această independență energetică, dar este bine că, cel puțin după trei decenii, la 34 de ani de independență, putem vorbi cu adevărat despre independența energetică a țării.

MOLDPRES: Doamnă președintă, am început acest interviu prin a vă întreba ce făceați pe 27 august 1991, când R. Moldova își proclama independența față de URSS, iar dumneavoastră aveați doar 19 ani. La 34 de ani distanță, vrem să vă întrebăm ce ați vrea să le transmiteți astăzi cetățenilor Republicii Moldova, din postura de președintă a țării?

Maia Sandu: Părinții noștri au obținut independența și suveranitatea. Acum este datoria noastră, a generației actuale – datorie față de părinți, dar și față de copiii noștri – să păstrăm independența, să păstrăm libertatea și să transformăm această libertate în mai multă siguranță și bunăstare. Cel mai bine și cel mai sigur putem face acest lucru apropiind ziua aderării la Uniunea Europeană. Acesta este proiectul nostru de țară și aceasta este responsabilitatea noastră față de înaintași, dar și față de generațiile care vin.

Doamnă președintă Maia Sandu, vă mulțumim pentru interviu.

Reporter: Ala Ciobanu