INTERVIU MOLDPRES // Daniel David, rectorul Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca: „Dacă cineva îți răstoarnă istoria și identitatea națională, înseamnă că nu ai suficiente cunoștințe”

Pseudoștiința reprezintă o problemă majoră pentru societățile moderne, iar oamenii sunt vulnerabili la astfel de influențe, afirmă rectorul Universitatea Babeș-Bolyai, prof. univ. dr. Daniel David, membru corespondent al Academia Română și fost ministru al Educației din România, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru MOLDPRES. 


„Dacă cineva îți răstoarnă narațiunea despre istoria statului tău și despre identitatea națională, înseamnă că nu ai suficiente cunoștințe de istorie”, susține rectorul, subliniind că o societate bine informată este mai greu de manipulat.


În opinia sa, dacă vrem să construim o societate bazată pe cunoaștere, psihologia științifică trebuie să fie un reper fundamental.


„Mintea noastră nu este construită în primul rând pentru a căuta adevărul, ci pentru a căuta sens și semnificație”, explică Daniel David, atenționând că această caracteristică îi face pe oameni vulnerabili la pseudoștiință. 


Rectorul consideră că schimbările accelerate din societate impun o reformă profundă a sistemului educațional.


„Educația trebuie să se schimbe pentru că lumea se schimbă. Vechile paradigme și reguli se prăbușesc, iar educația trebuie să se adapteze”, sunt opiniile împărtășite de acesta, pledând pentru modernizarea conținuturilor și a metodelor de predare. 


Fostul ministru al Educației și Cercetării din România a transmis și un mesaj pentru studenți, cercetători și întreaga comunitate academică:


„Un om educat este mai puțin vulnerabil la manipulare”. 


Profesorul universitar a susținut o prelegere la Universitatea de Stat din Moldova, pe tema „Psihologia științifică vs. pseudoștiințifică: Implicații pentru viața cotidiană”, și a participat la o dezbatere publică dedicată unei societăți bazate pe cunoaștere.



MOLDPRES: Cum ați perceput dialogul cu studenții și cadrele didactice de la Universitatea de Stat din Moldova? Ce v-a impresionat cel mai mult în cadrul prelegerii susținute la Chișinău?

Daniel-Ovidiu David: Mi s-au părut oameni cu adevărat interesați de temă, care au venit într-un număr mare. A existat interacțiune, au pus întrebări, au problematizat idei. M-am simțit ca în România, în cele mai bune cercuri academice. Am întâlnit oameni preocupați să afle ce avem de spus.

În general, pseudoștiința reprezintă o problemă majoră pentru societățile moderne. În anul 2000 eram în Statele Unite, când internetul începea să se democratizeze, iar rețelele de socializare căpătau amploare. Statele democratice considerau că acesta va fi instrumentul prin care autocrațiile vor cădea, pentru că oamenii vor avea acces la cunoaștere, iar știința va pătrunde și în societățile închise. Din păcate, ceea ce s-a întâmplat ulterior a fost că, și pe fondul unei prezențe insuficient de active a științei în spațiul public – nu internetul în sine este de vină –, pseudoștiința s-a diseminat mult mai puternic. Astăzi suntem copleșiți de acest fenomen. Pseudoștiința pune, de fapt, în pericol funcționarea societăților democratice.

MOLDPRES: Tema psihologiei științifice versus pseudoștiință este tot mai prezentă în spațiul public. De ce considerați că această dezbatere este atât de actuală și importantă pentru societate, inclusiv pentru mediul academic din Republica Moldova?

Daniel-Ovidiu David: Pseudoștiința a pătruns masiv în rețelele de socializare, iar psihologia este una dintre componentele afectate. În acest domeniu, lucrurile sunt foarte grave, pentru că pseudoștiința din psihologie are un impact direct asupra sănătății. Există pseudoștiință și în alte domenii – nici acolo nu este bine –, dar atunci când vorbim despre sănătate, despre calitatea vieții, despre boală sau chiar despre viața omului, consecințele devin extrem de serioase. Apar abordări care îți pun în pericol sănătatea, îți iau banii și pot produce daune reale.

În general, pseudoștiința are un impact negativ asupra societăților moderne. Tinerii influențați de pseudoștiință devin mai vulnerabili la teorii conspiraționiste și la manipulare și, în același timp, sunt mai puțin pregătiți pentru integrarea în mediul socio-economic, pentru că nu și-au format competențele de bază. Dacă ajungi să crezi aberații, înseamnă că nu stăpânești suficient fizica, chimia sau alte discipline fundamentale.

Dacă cineva îți răstoarnă narațiunea despre istoria statului tău și despre identitatea națională, înseamnă că nu ai suficiente cunoștințe de istorie. Dacă ai fi învățat istorie, limbă, cultură, geografie, chimie și biologie, nu ai putea fi manipulat atât de ușor prin teorii și narațiuni conspiraționiste.



MOLDPRES: Care sunt cele trei idei sau mesaje esențiale pe care ați dorit să le transmiteți în cadrul prelegerii susținute la USM?

Daniel-Ovidiu David: Primul mesaj este că, dacă vrem să construim o societate bazată pe cunoaștere, psihologia științifică trebuie să fie reperul.

Al doilea este că celelalte perspective sunt seducătoare, pentru că funcționează ca niște povești atractive, oferă sens și semnificație, dar nu oferă adevărul. Psihologia științifică oferă adevărul și poate oferi și sens și semnificație, însă uneori nu este prezentată într-o manieră suficient de atractivă. Abordările pseudoștiințifice oferă sens și semnificație, dar nu adevăr – și tocmai de aceea pot deveni foarte atractive. În acel moment, riști să devii prizonierul lor.

Al treilea mesaj este că oamenii sunt vulnerabili la pseudoștiință. Mintea noastră nu este construită în primul rând pentru a căuta adevărul, ci pentru a căuta sens și semnificație.

De aceea, recomandarea mea a fost clară: atunci când ai întrebări importante, apelează la experți. Faptul că citești și ai acces la informație nu înseamnă că deții cunoaștere. Cunoașterea înseamnă informație plus atribuirea unei valori de adevăr, iar acest proces presupune niveluri diferite de expertiză.

Întrebați experții. Oamenii sunt astăzi mai emancipați, dar nu mai întreabă specialiștii, nu mai știu uneori să asculte și fac confuzie între opinie și cunoaștere. Ajung să creadă că propria opinie este echivalentă cu adevărul. Un om educat trebuie să facă distincția între aceste niveluri.



MOLDPRES: Universitatea Babeș-Bolyai are o puternică deschidere internațională. Cum evaluați cooperarea actuală dintre UBB și instituțiile de învățământ superior din Republica Moldova și ce direcții de dezvoltare vedeți pentru colaborarea științifică viitoare?

Daniel-Ovidiu David: Colaborarea noastră se concentrează în special pe domeniul sănătății mintale. Vin de ani de zile la Chișinău pentru formarea psihoterapeuților. Există și colaborări în zona de cercetare, în special cu universitatea din Cluj.

În mod firesc, universitățile din Republica Moldova au legături mai strânse cu cele din Iași – Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” – și cu alte centre apropiate geografic. Știu că există o colaborare bună și cu Universitatea din București, mai ales pe componenta educațională. Clujul a avut până acum o colaborare mai accentuată pe cercetare, dezvoltare și inovare, dar suntem deschiși să extindem cooperarea și pe dimensiunea educațională, dacă există interes.

MOLDPRES: Din perspectiva experienței dumneavoastră ca fost ministru al Educației în România, cum apreciați parcursul sistemului universitar din Republica Moldova în procesul de modernizare și aliniere la standardele europene?

Daniel-Ovidiu David: Am fost ministru timp de un an. Am avut câteva vizite oficiale – în Statele Unite, în Elveția și de două ori în Republica Moldova. În Republica Moldova am ținut în mod special să vin. SUA reprezintă o legătură personală importantă pentru mine, Republica Moldova are o semnificație aparte, iar în Elveția am fost interesat de modelul de învățământ dual, un reper pentru învățământul profesional.

În discuțiile de la Chișinău cu ministrul Educației și Cercetării am constatat că ne confruntăm cu probleme similare. Educația trebuie să se schimbe pentru că lumea se schimbă. Vechile paradigme și reguli se prăbușesc, iar educația trebuie să se adapteze. Procesul este însă dificil, pentru că educația este un sistem inerțial și schimbările sunt adesea însoțite de controverse.

Am întâlnit un ministru conștient de aceste transformări și colaborăm. Există un protocol de cooperare care, probabil, va fi implementat în curând. De exemplu, avem o bibliotecă online cu lecții pentru ciclul gimnazial – profesori care predau prin materiale video, cu acces la resurse suplimentare – care ar putea fi utilizată și de școlile din Republica Moldova.



MOLDPRES: Societatea din Republica Moldova este pregătită să schimbe paradigmele?

Daniel-Ovidiu David: Dacă vorbim despre schimbări de paradigmă în educație și știință, nu cred. Văd ce se întâmplă și în România – nici sistemul nostru nu este pregătit.

MOLDPRES: Cum trebuie să ne pregătim?

Daniel-Ovidiu David: Este un proces dificil. Uneori, dacă nu ai deja o nouă paradigmă atunci când lumea se schimbă, pierzi. E nevoie de lideri care să își asume schimbarea, inclusiv criticile și atacurile publice.

De exemplu, am discutat despre faptul că un profesor nu se mai poate specializa exclusiv într-un domeniu foarte îngust, în condițiile în care numărul școlilor și al copiilor scade. Pentru a-și face norma, un profesor ajunge să predea în mai multe școli. În țările vestice sau nordice, precum Finlanda, profesorii sunt pregătiți pentru arii curriculare mai largi. De pildă, un profesor de științe poate preda fizică și chimie la gimnaziu. Aceasta este o schimbare de paradigmă: profesorii rămân calificați, dar într-un cadru mai amplu, care le permite să își desfășoare activitatea într-o singură școală.

O altă schimbare ar fi ca profesorii să nu transmită doar cunoștințe, ci și modul în care acestea sunt generate. La universitate facem acest lucru: predăm conținutul, dar explicăm și cum a fost construit, cum a fost descoperit. În liceu sau gimnaziu ne limităm adesea la informație. Nu este suficient. Elevii trebuie să înțeleagă și mecanismele științei, pentru a deveni cetățeni ai unei societăți bazate pe cunoaștere și pentru a fi mai puțin vulnerabili la manipulare și pseudoștiință.

MOLDPRES: Care este prima dumneavoastră impresie despre sistemul educațional din Republica Moldova?

Daniel-Ovidiu David: Aveți, ca și noi, lumini și umbre. Există universități foarte bune și un număr semnificativ de studenți internaționali, mai ales în domeniul medicinei. Universitatea de Stat este o instituție puternică. În același timp, sistemul este fragmentat. În mediul rural, învățământul preuniversitar se confruntă cu dificultăți, există deficit de profesori calificați, numărul copiilor scade, iar curriculumul are nevoie de modernizare.

MOLDPRES: Ce mesaj le transmiteți tinerilor cercetători și studenților din Republica Moldova care doresc să urmeze o carieră în psihologie sau în cercetarea științifică, într-un context marcat de expansiunea informațiilor neverificate?

Daniel-Ovidiu David: Un om educat este mai puțin vulnerabil la manipulare. Cunoașterea este astăzi democratizată, dar trebuie să mergi dincolo de manualul local. Manualele de psihologie sunt internaționale și accesibile online – citiți-le. Participați la conferințe internaționale.

Faceți studiile de licență în Republica Moldova – facultatea de psihologie este bună – și planificați eventual specializări în străinătate, inclusiv în România, la nivel de masterat, doctorat sau postdoctorat, în funcție de interesele voastre. La nivel de licență nu are sens să pleci într-o universitate vestică dacă nu ești hotărât să rămâi acolo. În timpul licenței puteți beneficia de mobilități prin Programul Erasmus. Ulterior, dacă doriți o specializare care nu este suficient dezvoltată aici, puteți merge în străinătate. Apoi veți decide dacă rămâneți sau vă întoarceți în țară.



MOLDPRES: Domnule rector, vă mulțumim pentru interviu și pentru deschiderea de a împărtăși aceste idei cu cititorii noștri.

Daniel-Ovidiu David este un academician român, specialist în psihologie clinică și științe cognitive, profesor asociat la Icahn School of Medicine at Mount Sinai din New York și director de cercetare la Albert Ellis Institute (SUA). 

În 2020 a fost ales pentru prima dată rector al Universitatea Babeș-Bolyai, iar la începutul anului 2024 a fost reales pentru un mandat de cinci ani (până în 2029), obținând peste 90% din voturile comunității universitare. Din 2022 este membru corespondent al Academia Română și al Academia Europaea, președinte al Asociația Psihologilor din România și vicepreședinte al Danube Rectors' Conference. A fost inclus printre cei mai citați 2% oameni de știință din lume în domeniul său de specialitate.

În perioada 23 decembrie 2024 – 14 ianuarie 2026, Daniel David a fost ministru al Educației și Cercetării în Guvernul României, perioadă în care și-a suspendat temporar mandatul de rector al UBB pentru a-și exercita funcția guvernamentală.

Rectorul Universității „Babeș-Bolyai” (UBB) din Cluj-Napoca, prof. univ. dr. Daniel David, membru corespondent al Academiei Române și fost ministru al Educației din România, a susținut marți, 17 februarie, la Universitatea de Stat din Moldova (USM), lecția publică cu tema „Psihologia științifică vs. pseudoștiințifică: Implicații pentru viața cotidiană”.