INTERVIU // Viceprim-ministra Cristina Gherasimov: „Integrarea europeană nu e un sprint, e un maraton”

Chişinău, 23 dec. /MOLDPRES/.
Interviu oferit în exclusivitate Agenției MOLDPRES de către viceprim-ministra pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov.
MOLDPRES: Doamna Gherasimov, în luna decembrie v-ați aflat în câteva rânduri la la Bruxelles, unde ați avut o agendă plină de evenimente. Pe lângă cea de-a opta reuniune a Comitetului de Asociere Republica Moldova - Uniunea Europeană, ați participat și la procesul de screening bilateral pe Capitolele 2, 3, 4 și 7. La ce se referă acestea?
Cristina Gherasimov: Într-adevăr, am început al doilea grup de capitole ce țin de piața internă - Clusterul 2. Am reușit deja să analizăm capitolul 2, care vizează libera circulație a muncitorilor, Capitolul 3 - dreptul la stabilire și libera circulație a serviciilor, Capitolul 4 - libera circulație a capitalului și Capitolul 7 - dreptul proprietății intelectuale.
Pentru Republica Moldova, Capitolul 2 înseamnă să integrăm piața muncii de la noi în cea a Uniunii Europene, astfel încât orice cetățean al țării noastre să poată lucra liber în orice țară europeană, fără niciun fel de discriminare.
Capitolul 3 ține de libera circulație a serviciilor, ceea ce înseamnă un mare avantaj pentru statele cu piețe mici, precum e Republica Moldova. Aceasta înseamnă că antreprenorii noștri și companiile lor vor putea presta liber servicii pentru 450 de milioane de cetățeni ai UE. Înseamnă că vor avea noi oportunități, ceea ce va presupune crearea a noi locuri de muncă și șansa de noi venituri economiei noastre.
Capitolul 4 - libera circulație a capitalului - este un alt pilon fundamental al pieței unice europene. Acesta presupune dezvoltarea unei economii moderne și mai multe oportunități pentru investiții, prin eliminarea tuturor barierelor în procesul de circulație a banilor, iar astfel - crearea unui mediu mai bun pentru investitorii din țară și din afară. 
Ultimul capitol pe care l-am discutat la Bruxelles în acest an a fost Capitolul 7, care se referă la Dreptul proprietății intelectuale. Odată cu alinierea la standardele europene pe acest capitol, cetățenii noștri care activează în domeniul dat vor beneficia de o protecție mai bună a drepturilor lor de autor, a brevetelor, a mărcilor și a altor forme de proprietate intelectuală. Acest lucru va conduce la o protectie mai buna a creațiilor și inovațiilor și va spori accesul la produse și servicii de calitate pentru toți consumatorii. 
MOLDPRES: Cât s-a parcurs din acest proces de analiză a legislației și unde suntem azi?
Cristina Gherasimov: Procesul de analiză a legislației are două etape: prima a fost screening-ul explicativ, iar cea de-a doua, la care suntem acum, e screening-ul bilateral.
Prima etapă a avut loc între lunile februarie și mai. Atunci, funcționari din toate instituțiile noastre au mers la Bruxelles, unde am avut un dialog deschis cu experții Comisiei Europene, care ne-au explicat detaliat în ce constă legislația Uniuni Europene. În a  doua etapă, la fel, mergem la Bruxelles, doar că acum colegii din cadrul Comisiei Europene își pot forma o imagine concretă și transparentă despre Republica Moldova - care sunt legile noastre și în ce măsură suntem noi aliniați la exigențele europene. Dar este important să subliniem: noi prin acest proces avem, înainte de toate, obiectivul de a construi un stat modern ce răspunde așteptărilor cetățenilor noștri, care vor o guvernare bună și o administrație eficientă.
Deci, noi acum suntem la etapa screening-ului bilateral, care durează între 12 și 15 luni. Am început în luna iulie și, între timp, am finalizat primul grup de capitole din cadrul clusterului 1 „Valori fundamentale”. Acum am trecut la clusterul 2, ce ține de piața internă. Urmează clusterele 3, 4, 5, 6, pe care le vom parcurge împreună până în toamna anului viitor.
MOLDPRES: Ce urmează după etapa de screening? Cât de mare și complicată este sarcina autorităților, a echipei guvernamentale în parcursul spre UE și când ar putea începe negocierile propriu-zise?
Cristina Gherasimov: Imediat după ce un stat candidat finalizează etapa de screening bilateral pentru un grup de capitole, așa cum am făcut noi pentru grupul de capitole din așa-numitul cluster 1, urmează o perioadă în care Comisia Europeană analizează toată informația pe care am parcurs-o împreună și elaborează un raport de screening. Acest raport analitic - care stabilește cât de departe suntem noi de legislația UE sau, din contra, cât de aproape -  este transmis Consiliului UE. După care, cele 27 de state membre urmează să analizeze acest raport și să ia o decizie - este Republica Moldova gata pentru a deschide negocierile propriu-zise pentru respectivul grup de capitole sau încă nu.
În paralel cu acest proces, continuăm etapa de screening pentru următoarele cinci clustere rămase. Trecem într-un ritm de lucru paralel, screening-ul, dar și elaborarea materialelor pentru pregătirea pozițiilor de negocieri, pentru a fi gata să deschidem negocierile propriu-zise pentru clusterul 1.
Este un volum enorm de muncă pentru instituțiile noastre. Nu pot decât să mulțumesc fiecărui coleg și fiecărei colege care fac zilnic acest efort. Poate că sună ca un clișeu, dar vorbim de nopți nedormite, de sacrificii în viața personală. Sunt oameni pentru care nu există sâmbătă, nu există duminică - iar sărbătorile sunt un lux. Noi avem o administrație mică și de aceea este nevoie de eforturi mari. Dar și alte țări de dimensiuni similare, precum Estonia, Letonia sau Malta, au trecut prin acest volum de pregătire pentru aderarea la Uniunea Europeană. Deci, e posibil și pentru Republica Moldova. Ceea ce facem noi acum este să lucrăm cu toate instituțiile relevante pentru un capitol sau altul. În același timp însă, includem în această muncă colegi din societatea civilă, care dețin expertiză, din mediul de afaceri și cel academic, precum și colegi din diasporă.
De fiecare dată când merg în vizite de lucru la Bruxelles, dar și în alte țări, ne întâlnim cu moldovenii noștri de peste hotare și le explicăm la ce etapă suntem - și ne bucurăm că mulți dintre ei își exprimă dorința de a ne ajuta. Este un efort comun și îi invităm pe cei din diasporă care au timp să ni se alăture - timp și răbdare, de fapt, pentru că integrarea europeană nu e un sprint, ci un maraton.
MOLDPRES: Una dintre cele mai importante noutăți ale acestei toamne a fost Planul de creștere economică pentru Moldova, anunțat de Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Unde vor fi direcționați acei 1,8 miliarde de euro, în ce domenii?
Cristina Gherasimov: Acești bani urmează a fi orientați spre acele sectoare, care pot să ne ajute să accelerăm creșterea economică a Republicii Moldova. Pentru aceasta, echipele noastre din cadrul diferitelor ministere lucrează la definitivarea agendei de reforme care va sta la baza Planului și la identificarea acelor proiecte de investiții, care vor deveni fundamentul creșterii noastre economice. Urmează să construim nu doar infrastructură nouă sau să o modernizăm pe cea actuală, dar și să creăm mai multe locuri de muncă. Estimativ, ne orientăm acum la crearea pe parcursul următorilor ani a 100.000 de locuri de muncă și la susținerea a circa 5000 de afaceri de familie. La fel, afaceri noi, dar și afaceri deja existente, investiții capitale în drumuri, poduri, căi ferate. 
MOLDPRES: Dețineți portofoliul pentru Integrare Europeană din luna februarie 2024,  o perioadă relativ scurtă, dar plină de evenimente ce au influențat parcursul european al Republicii Moldova. În opinia dumneavoastră, care au fost cele mai mari provocări, dar și realizări?
Cristina Gherasimov: Avem multe realizări și chiar trebuie să ne bucurăm de ele, pentru că într-un singur an am reușit să facem împreună foarte multe. Am avut parte de două momente istorice. Am reușit să trecem cu bine peste referendum, iar acel obiectiv strategic pe care ni-l dorim - aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană - acum se regăsește în Constituția Republicii Moldova.
A doua mare realizare este organizarea în iunie, la Luxemburg, a primei Conferințe interguvernamentale, care a fost acel moment solemn prin care Uniunea Europeană a deschis formal negocierile cu Republica Moldova. În același timp, în mai puțin de un an, am creat o instituție absolut nouă - Biroul pentru Integrare Europeană, în cadrul Cancelariei de Stat. Avem în echipa colegi și colege noi, motivați, ambițioși.
Am aderat la noi programe europene, ca o modalitate de a accelera integrarea noastră în Uniunea Europeană. Vă dau un exemplu: funcționarii noștri publici au posibilitatea să fie detașați în cadrul Comisiei Europene pentru a învăța cum se muncește acolo. Toate aceste realizări au avut loc într-o perioadă foarte scurtă, comparativ cu ritmul altor state candidate care au trecut prin aceleași etape.
Este important să menținem același ritm și în 2025. Pentru asta avem nevoie de continuitate, consens și cooperare nu doar între instituțiile statului, dar și între cele trei puteri în stat, precum și cooperarea foarte strânsă cu societatea civilă, mediul de afaceri și cel academic.
MOLDPRES: Cum este văzută Republica Moldova din exterior? Cum privesc oficialii europeni eforturile țării noastre de aliniere la Uniunea Europeană?
Cristina Gherasimov: Suntem văzuți ca un stat candidat model, de la care pot învăța și alte țări. Este important să ne păstrăm determinarea de a ne transforma societatea, de a aduce standardele europene acasă, în așa fel ca și cetățenii noștri să se poată bucura de toate beneficiile Uniunii Europene. Acest proces a început acum patru ani, când doamna Președintă Maia Sandu a deschis ușile pentru Republica Moldova în absolut toate statele membre, dar și în instituțiile europene. Recent, a avut loc o nouă vizită a doamnei Președintă la Bruxelles, unde a reafirmat angajamentul ferm al țării noastre de a merge mai departe, de a ne reforma și în cele mai complexe sectoare, precum justiția. Dar nu m-aș axa pe vizite, ci pe determinarea noastră. Cert e că foarte puține state candidate reușesc să facă ceea ce facem noi.
MOLDPRES: Autoritățile de la Chișinău și-au propus aderarea Republicii Moldova la UE până în anul 2030. Dacă examinați acest termen din perspectiva zilei de astăzi, este real, realizabil?
Cristina Gherasimov: Termenul 2030 este unul pe care noi ni l-am setat pe intern, ca să fim gata de aderare la Uniunea Europeană. Acest termen ne permite să ne mobilizăm eforturile și instituțiile în așa fel, încât să știm exact ce avem de făcut ca să reușim să parcurgem toate transformările. Deși mulți au zis din prima zi că este imposibil, prin ceea ce am reușit din 2022 până astăzi am demonstrat că e posibil. Cu acest mottou - că imposibilul este posibil - trăim și muncim în fiecare zi. Și pas cu pas reușim, în continuare, să facem imposibilul posibil. Cine ar fi crezut, bunăoară, în 2021 că noi vom fi în 2022 stat candidat?
MOLDPRES: Doamna viceprim-ministră, vă mulțumim.