S-au împlinit 100 de ani de la nașterea scriitorului Paul Mihnea
Chişinău, 22 iul. /MOLDPRES/. Astăzi s-au împlinit 100 de ani de la nașterea poetului și traducătorului Paul Mihnea, deținător al titlului onorific Maestru al Literaturii, informează MOLDPRES.
Numele său adevărat este Pinhas Șilman. Părinții poetului și-au pierdut viața în GETO-ul din regiunea transnistreană.
S-a născut în 1921 în orașul Briceni. Și-a făcut studiile la Liceul român din Cernăuți. Urmează Universitatea din Cernăuți. Scrie versuri încă din anii de școală.
Potrivit ”Calendarului Național”, Paul Mihnea a scris o poezie intelectualizată, de o sensibilitate deosebită. A fost un sonetist extraordinar, dar sonetul său a fost unul reformulat. Un „poet pur”, așa cum l-a definit scriitorul Vladimir Beșleagă. Academicianul Mihai Cimpoi l-a caracterizat drept un „adevărat monah al poeziei”, „a fost un scriitor care s-a hrănit numai din scris, poezia fiind pentru el o sărbătoare a intelectului”.
Pe lângă română, a cunoscut și limba franceză (tatăl său a locuit la Paris), în care a și scris, rusa (mama sa a studiat într-un orășel de lângă Odesa), germana (îl cunoștea pe Rilke pe dinafară). În 1940 a editat prima sa carte la Cernăuți, „Preludiu”. În timpul războiului s-a refugiat la Tver. În 1945 se întoarce la Chișinău. În 1951 apare al doilea volum de poezii „Bat miezul veacului curanții”. După apariția celui de-al treilea volum, „Lumina ochilor mei”, în 1957, este exclus din Uniunea Scriitorilor (1958). A fost restabilit peste doi ani. Aceste două volume, „Bat miezul veacului curanții” și „Lumina ochilor mei”, tematic sunt ancorate în realitățile postbelice, fiind marcate de umanism și pledoarii pentru pace.
În anii ’60-’70 poetul se află într-o perioadă de criză, astfel este nevoit să recurgă la poezia despre mamă, vecini, negustori, cerșetori, cumpărători, scrie o serie de poezii biografice. Urmează alte volume de versuri: „Orga codrului” (1966) în care reflecția filosofică devine dominantă, „Galerie cu autoportret” (1968), „Hingher și Demiurg” (1973), „Grădinar” (1980), „Coroana de coroane” (1992), volume în care se meditează asupra sensului existenței umane, asupra capacității eu-lui liric de a pătrunde esența lumii înconjurătoare, de a o recrea. Câteva cărți au fost traduse și în rusă: „Прелюдия” (1966), „Встреча с собой” (1975), „Садовник, или возмездие зеркал” (1988).
În ultimii ani de viață a scris versuri în limba franceză. În franceză are și o carte care n-a mai văzut lumina tiparului. Începând cu anul 1988 a scris 174 de poeme în franceză. În cea mai mare parte acestea au formă de catren sau octave. Volumul i se intitulează „Răspunsul absenței” (”Le Réponse d’absence”). A fost un traducător iscusit. I-a tradus din franceză pe P. Valery („Vrăji, Poezii”, 1979) și P. Verlaine (1985); din germană pe R. M. Rilke („Elegiile din Duino”, 1977); din latină pe Vergiliu („Bucolice”, 1970) și Ovidiu („Elegii din exil”, 1972); din rusă pe M. Lermontov, N. Nekrasov, A. Blok, A. Pușkin, care au apărut în ediții aparte fiecare. În 1992 i-a fost conferit Premiul literar al anului pentru volumul de sonete „Coroana de coroane” și în 1993 - titlul onorific ”Maestru al Literaturii”.
Paul Mihnea s-a stins din viață la 31 august 1994.
Speakerul Igor Grosu a îndemnat cetățenii să vină la Gala „Te cânt, Patrie și Neam”: „Să celebrăm prin muzică și cultură unitatea și dragostea de țară”
Mărturii despre maestrul Nicolae Sulac, într-o carte lansată la Chișinău
Reuniunea Teatrelor Naționale Românești s-a deschis la Chișinău. Premierul Vasile Tofan: „Cultura va învinge barbarismul"
România invită Republica Moldova la Târgul de Carte de la Frankfurt. Stand comun în 2028
Reuniunea Teatrelor Naționale Românești se deschide astăzi la Chișinău
GALERIE FOTO // „Suntem ceea ce iubim”: Teatrele Naționale Românești se reunesc la Chișinău
Cronica ARHIVELOR // Nicolae Sulac, vocea emblematică a muzicii populare
Republica Moldova și Danemarca vor extinde cooperarea în domeniul culturii, cinematografiei și mass-media
Cronica ARHIVELOR // Ion Arachelu, actorul care a dat culoare comediei pe scenă și ecranul moldovenesc
FOTO // Arta și creația locală, reunite la cea de-a VIII-a ediție ARTSALE
Turul României 2026 debutează, în premieră, la Chișinău. Prima etapă se desfășoară integral în Republica Moldova
Cronica ARHIVELOR // Mihail Ciachir, preotul și cărturarul care a promovat limba română și cultura găgăuză
FOTO // Concert aniversar dedicat celor 45 de ani de creație ai compozitorului Constantin Rusnac
Republica Moldova și Grecia pregătesc noi proiecte în baza Memorandumului de cooperare culturală
Sinteza ședinței plenare a Parlamentului din data de 17 septembrie 2026
Igor Grosu, după întrevederile de la Budapesta: „Ungaria susține Republica Moldova în demersurile sale”
Roman Roșca a preluat conducerea Comisiei parlamentare speciale de monitorizare și control asupra realizării politicii de reintegrare a Republicii Moldova
Republica Moldova va aplica standarde internaționale pentru controlul substanțelor folosite pe navele maritime
Cooperarea dintre BNM și BNR va fi consolidată prin proiecte comune
Funcționarea fermelor mici în intravilanul localităților va fi reglementată prin lege
Republica Moldova aderă la o convenție din domeniul protecției mediului marin
VIDEO // Un motociclist fără permis a ajuns la spital după ce a ignorat somația polițiștilor și a provocat un accident la Chișinău
Calea Ferată din Moldova va fi reorganizată într-o societate pe acțiuni. Noua entitate se va numi „CFM-Infra”
Președintele Parlamentului explică necesitatea creării „Moldova Project”: „Trebuie să concentrăm expertiza într-o singură entitate”
Întrevederea viceprim-ministrului pentru reintegrare cu ambasadoarea Suediei
Premierul Vasile Tofan a avut o întrevedere cu Directorul BERD pentru Ucraina și Moldova, Arvid Tuerkner
Votat în prima lectură: Întreprinderea de Stat „Calea Ferată din Moldova” va fi reorganizată până la sfârșitul anului 2026
Facturile pentru consumul de gaze naturale din luna august, remise către cetățeni
Centrul pentru adolescenți cu autism și boli rare din municipiul Chișinău va fi renovat
Mircea Eșanu pleacă de la ASP pentru a conduce „Moldova Project”: „O oportunitate de a contribui la proiecte ce vor schimba țara și felul în care aceasta este ancorată în infrastructura europeană”