
8 decembrie 1991. Mircea Snegur este ales în funcția de Președinte al Republicii Moldova prin scrutin general
De la momentul începutului lucrărilor primului parlament ales în mod democratic, pe agenda politică era prezentă chestiunea regimului politic care urma să fie instalat. Aflarea Moldovei în componența URSS și lipsa unei majorități parlamentare care putea să-și asume o decizie importantă și să modifice Constituția, n-au permis pe parcursul anului 1990 și a primei jumătăți a lui 1991 o dezbatere sinceră și competentă la acest capitol.
Către sfârșitul verii anului 1990 acțiunile separatiștilor din estul și sudul țării s-au intensificat. În raioanele din stânga Nistrului erau lichidate toate organele puterii legitime și se creau pseudoinstituții supuse regimului separatist de la Tiraspol. În aceste condiții, pe 2-3 septembrie, la Chișinău s-a întrunit de urgență parlamentul care a calificat situația ca fiind una gravă și a instituit funcția de președinte al Republicii Moldova. Cu o majoritate calificată de voturi, în funcția de președinte a fost ales Mircea Snegur.
Însă după proclamarea independenței și demararea procesului de recunoaștere internațională a Republicii Moldova, situația din zonele separatiste s-a agravat și mai mult. Un grup important de deputați a propus dezbateri la tema regimului politic și alegerii președintelui țării prin scrutin general. La acel moment, în parlament se formase o opoziție compusă din adepți ai Frontului Popular care erau supărați pentru demiterea lui Mircea Druc din funcția de prim-ministru. Ei înțelegeau perfect că unicul candidat cu șanse reale la funcția de șef de stat era Mircea Snegur pe care îl considerau artizanul demiterii premierului frontist. După câteva zile de discuții aprinse, uneori deocheate, totuși pe 18 septembrie 1991 majoritatea deputaților au votat pentru instituirea unui regim semiprezidențial și alegerea președintelui prin vot general. Alegerile prezidențiale au fost stabilite pentru ziua de 8 decembrie 1991.
La acel moment, în Moldova încă nu era format un sistem pluripartidist. Partidul Comunist a fost interzis imediat după puciul din august 1991, iar Frontul Popular era o mișcare puternică, însă foarte eterogenă și cu fluctuații permanente de cadre. Era o problemă să înaintezi un candidat care să poată face față lui Mircea Snegur care acumulase un capital solid de încredere în rândul populației.
Din start totuși și-au anunțat candidaturile ex-prim-secretarul Partidului Comunist din Moldova Grigore Eremei și scriitorul și ecologistul Gheorghe Malarciuc. Însă de la primele întâlniri cu cetățenii ei au înțeles că au șanse infime în acest scrutin și și-au retras candidaturile. Primele alegeri prezidențiale din istoria Republicii Moldova au demarat cu un singur candidat - Mircea Snegur.
Candidatul, conform legislației în vigoare, și-a creat staff-ul și a stabilit 50 de persoane de încredere. Aici Snegur a aplicat o lovitură spectaculoasă opoziției prin includerea unui număr important de nume sonore din politică, știință și cultură, adepți ai Frontului Popular în lista persoanelor de încredere. Unica modalitate prin care opoziția putea să zădărnicească alegerea lui Snegur era boicotarea alegerilor, lucru pe care aceștia l-au făcut cu multă silință.
Era evident că aproape în toate raioanele Snegur va acumula un număr mare de voturi. Excepție făceau raioanele din stânga Nistrului. Aici o parte din cetățeni sprijineau regimul separatist și erau de acord să boicoteze alegerile. Însă majoritatea moldovenilor doreau să participe la scrutin pentru a confirma sprijinul lor pentru Republica Moldova. Snegur a trasat sarcina acumulării unui număr cât mai important de voturi pe malul stâng pentru a demonstra apartenența acestor teritorii la țara noastră.
Cu toate eforturile echipei de campanie electorală, s-a reușit de a deschide secții de vot doar în raioanele Dubăsari și Grigoriopol, unde populația moldovenească era majoritară. În mai multe localități au avut loc întâlniri electorale și cetățenii își exprimau entuziasmul pentru faptul că pot participa la acest exercițiu politic. Cum și era de așteptat, în raioanele Dubăsari și Grigoriopol alegerile au avut loc, iar rezultatele au fost impresionante.
Candidatul Snegur a venit în fața alegătorilor cu un program electoral complex și echilibrat. Acest document era format din trei compartimente: politic, economic și social. În partea politică a programului era evidențiată necesitatea adoptării Noii Constituții a Republicii Moldova, bazată pe principiile dreptului internațional, ale Declarației universale a drepturilor omului, care să afirme în cadrul statului democrația, echitatea, libertatea persoanei, conștiinței și a cuvântului, separația puterilor în stat.
În partea economică, accentul era pus pe privatizarea complexă a proprietății de stat, libera concurență și împroprietărirea țăranilor cu pământ.
În partea socială, se ținea cont de dificultățile perioadei de tranziție și necesitatea protecției categoriilor vulnerabile ale populației, dezvoltarea culturii, științei și educației.
În lipsa unui contracandidat, Snegur se îndrepta sigur spre o victorie confortabilă. Pe 8 decembrie în majoritatea raioanelor controlate de regimul constituțional se atesta o prezență foarte înaltă. În stânga Nistrului separatiștii au depus eforturi enorme pentru a intimida populația și a zădărnici procesul electoral. Spre mijlocul zilei de 9 decembrie, Comisia Electorală Centrală a anunțat rezultatele. La scrutinul prezidențial rata de participare a fost de 83,96 la sută. Aproape 2 milioane de alegători au votat pentru Mircea Snegur, ceea ce a constituit 98,22%. Și, important, în Dubăsari au participat circa 89 la sută din alegători, iar în Grigoriopol - 62 la sută. În general pe țară a fost înregistrat un rezultat record care n-a mai fost repetat în istoria contemporană a Republicii Moldova.
A urmat un mandat prezidențial extrem de dificil, marcat de războiul de independență din 1992, o reformă agrară greoaie și întârziată, privatizare pe bonuri care a îmbogățit anumite persoane și a sărăcit majoritatea covârșitoare a populației, dar și de o afirmare a Republici Moldova în plan internațional și apariția instituțiilor democratice și a primelor elemente ale economiei de piață funcționale. Mircea Snegur rămâne în istorie ca fiind primul președinte al Republicii Moldova. Un președinte care deseori a șovăit, a făcut greșeli serioase, dar și a dat dovadă de un curaj deosebit și un autentic patriotism.
Declarația de Independență a Republicii Moldova: testament politic și moral al unei generații de sacrificiu
August 1991: Cronica unei lovituri de stat eșuate (III)
August 1991: Cronica unei lovituri de stat eșuate (II)
August 1991: Cronica unei lovituri de stat eșuate (I)
29 iulie 1994. Este adoptată Constituția Republicii Moldova
13 iulie 1995. Republica Moldova devine membru al Consiliului Europei
Maria Cebotari, vocea de aur a Basarabiei
2 iulie 2014. Parlamentul Republicii Moldova ratifică Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană
23 iunie 1990. Parlamentul de la Chișinău adoptă Declarația cu privire la Suveranitatea Republicii Moldova
Peste șapte mii de persoane și-au găsit un loc de muncă de la începutul anului. Daniel Vodă: „Este un pas concret pentru o țară stabilă”
Arme și muniții deținute ilegal, ridicate de polițiștii din Taraclia
Permisele de conducere eliberate în Republica Moldova vor fi recunoscute în Letonia
Executivul simplifică procesul de revenire și reintegrare a cetățenilor din diasporă
Ziua Familiei va fi sărbătorită printr-o serie de activități, la nivel național
Guvernul transmite municipiului Ungheni un teren pentru dezvoltare urbană și revitalizarea zonei centrale
Incendiu la o întreprindere din capitală. Trei echipe de pompieri au intervenit
Guvernul majorează sporurile salariale pentru cadrele didactice și cercetătorii din universități
În centrul orașului Ungheni va fi construită o sală polivalentă modernă
Programul Elvețian de Granturi Mici în Moldova oferă finanțare pentru mai multe proiecte
Numărul trecerilor ilegale de frontieră în Europa a scăzut semnificativ în acest an
Uniunea Europeană impune Moscovei cel de-al 17-lea pachet de sancțiuni
Carabinierii vor primi echipamente moderne și vehicule de patrulare noi din partea Turciei
Peste 30 de clădiri vor fi reabilitate energetic
Un ghid elaborat cu susținerea partenerilor de dezvoltare va explica cetățenilor dreptul lor la un mediu curat
Turul II al alegerilor prezidențiale din România. Polițiștii vor asigura ordinea publică și paza secțiilor de votare