PIB-ul Republicii Moldova a crescut în trimestrul II 2025, motoarele creșterii fiind domeniile de construcții, energetică, IT şi comerț

Economia Republicii Moldova a înregistrat o creștere modestă, dar semnificativă, în trimestrul II 2025. Potrivit Biroului Național de Statistică (BNS), Produsul Intern Brut (PIB) s-a majorat cu 1,1% în termeni reali comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. La nivelul primului semestru al anului, PIB-ul s-a menținut la același nivel cu perioada corespunzătoare din 2024, transmite MOLDPRES.


„Valoarea adăugată brută (VAB), care reprezintă 86,1% din PIB, a crescut cu 0,7%, contribuind cu 0,6% la evoluția pozitivă a economiei. Creșterea PIB-ului a fost susținută în principal de construcții (+7,2%), care au contribuit cu 0,5% la avansul PIB și dețin o pondere de 6,5% în economie; producția și furnizarea de energie (+20,0%), cu o contribuție de 0,3%; industria prelucrătoare (+1,7%), cu o influență de 0,1%; comerțul (+1,0%), informațiile și comunicațiile (+1,9%), învățământul (+0,8%) și sănătatea și asistența socială (+0,9%) au contribuit, fiecare, cu câte 0,1% la creșterea PIB”, a explicat astăzi, într-o conferinţă de presă, Oleg Cara, directorul Biroului Naţional de Statistică.


Impozitele nete pe produs, cu o pondere de 13,9% la formarea PIB, au avut o influență pozitivă de 0,5%, înregistrând o majorare de 3,7%. Pe partea de utilizări, avansul a fost determinat de formarea brută de capital fix (+26,0%), cu o pondere de 23,7% la PIB, contribuind cu 5,2% la creștere şi consumul final al gospodăriilor populației (+2,2%), care deține 80,5% din PIB și a adus o contribuție de 1,8%.

Un element remarcabil este creșterea exporturilor de servicii (+9,9%), care au ajuns să reprezinte 55,8% din totalul exporturilor și au depășit cu peste un sfert valoarea exporturilor de bunuri. Acest sector a adus o contribuție pozitivă de 1,6% la PIB, atenuând impactul deficitului comercial.

Potrivit şefului BNS, sunt şi domenii care au frânat economia.


„În același timp, anumite sectoare au avut un impact negativ. Este vorba de tranzacțiile imobiliare (-7,5%) care au redus PIB-ul cu 0,6%, agricultura, silvicultura și pescuitul (-4,4%) au diminuat PIB-ul cu 0,2%, activitățile gospodăriilor casnice pentru consum propriu au redus PIB-ul cu 0,1%. Şi balanța comercială a frânat expansiunea economică. Exportul net de bunuri și servicii a avut o influență negativă de 9,1%, pe fondul reducerii exporturilor de bunuri cu circa 20% și creșterii importurilor cu 12,9%”, a specificat Oleg Cara.


Datele BNS arată că, în pofida provocărilor din agricultură și sectorul imobiliar, economia Republicii Moldova reușește să își mențină o tendință de creștere, susținută de investiții, consumul populației și extinderea exporturilor de servicii. Evoluțiile din trimestrul următor vor fi esențiale pentru confirmarea acestei traiectorii de consolidare economică.