INTERVIU MOLDPRES // Silviu Gîncu, șef de direcție MEC: „Învățământul profesional tehnic este o alegere sigură pentru cei care își doresc o carieră stabilă, bine plătită și relevantă”

Reformele din învățământul profesional tehnic sunt puternic ancorate în standardele și recomandările Uniunii Europene, în special cele care vizează dezvoltarea competențelor relevante pentru piața muncii, învățarea pe tot parcursul vieții și asigurarea calității.

Ministerul Educației și Cercetării (MEC) planifică pentru anul 2026 continuarea procesului de modernizare a ofertei educaționale din învățământul profesional tehnic, prin introducerea unor specialități noi și majorarea numărului de locuri finanțate de stat în domenii prioritare precum energia, tehnologiile informaționale, agricultura modernă și industria. Silviu Gîncu, șef al Direcției politici în domeniul învățământului profesional tehnic și învățării pe tot parcursul vieții din cadrul MEC, a declarat într-un interviu pentru MOLDPRES că aceste modificări vin să răspundă la transformările economice și tehnologice, inclusiv digitalizarea și tranziția verde, care influențează tot mai mult piața muncii și cerințele angajatorilor.

MOLDPRES: Domnule Gîncu, care sunt principalele reforme implementate recent în învățământul profesional tehnic din Republica Moldova și ce probleme majore își propun acestea să rezolve? 

Silviu Gîncu: Pentru învățământul profesional tehnic este important să ne asigurăm că toate elementele de reformă sunt focusate pe tineri, astfel încât, la absolvirea studiilor, aceștia să dețină competențe profesionale solicitate pe piața muncii și să se angajeze la muncă cu salarii bine plătite.

În acest sens, la nivel de minister a continuat promovarea învățământului dual. În anul de studii 2025–2026 au fost înmatriculați circa 2139 de elevi, comparativ cu 1695 în anul precedent, astfel numărul total al elevilor din dual în acest an este de 3340 de elevi, comparativ cu 2417 în anul precedent.

Învățământul dual este o reformă importantă în sistem, dar nu este unică. Punem un accent sporit pe asigurarea calității. În acest sens, suntem în acest an în proces de elaborare a circa 130 de standarde ocupaționale + 130 de standarde de calificare + 130 de curricula + 130 de programe asigurate cu materiale de învățare și, desigur, formarea cadrelor didactice la programele respective. Această reformă, la o asemenea anvergură, se derulează în premieră în Republica Moldova și este susținută de Uniunea Europeană prin Agenda de reforme. Ar urma să finalizăm această reformă la finele anului 2027.

Tot la acest compartiment am inițiat procesul de formare a competențelor digitale ale cadrelor didactice. Ne propunem ca, din luna mai, să asigurăm certificarea competențelor digitale ale cel puțin 25% din personalul didactic din învățământul profesional tehnic.

Nu mai puțin importantă este infrastructura sistemului. Analizele noastre atestă investiții, în ultimii 4–5 ani, în infrastructura sistemului de peste 400 milioane de lei. Este important de menționat sprijinul Uniunii Europene acordat pentru modernizarea infrastructurii a 10 centre de excelență în perioada 2017–2020, precum și suportul constant al statelor UE, precum Germania, Austria, Elveția, Liechtenstein, care sunt alături de noi și cu care, împreună, implementăm anual în jur de 5–8 proiecte de capacitare a sistemului.

În anul 2026 suntem în proces de lansare a unui proiect cu sprijinul Băncii Europene pentru Dezvoltare și UE prin Agenda de reforme, în valoare de 80 milioane de euro, pentru modernizarea infrastructurii instituțiilor din domeniile prioritare ale economiei naționale, precum energie, agricultură, industrie și TIC.

Din punctul nostru de vedere, impactul reformelor desfășurate în învățământul profesional este unul pozitiv. Această percepție se bazează pe măsurile realizate, pe feedbackul primit din partea celor din sistem, cât și din afara sistemului. Un alt indicator ar fi faptul că, în contextul situației demografice din țară, numărul elevilor din sistemul de învățământ profesional tehnic, în ultimii 5 ani, este în creștere.



Spre exemplu:

În învățământul profesional tehnic secundar, în anul de studii 2025/26:

⁃ au fost înmatriculate 8,2 mii de persoane, cu 13,9% mai mult comparativ cu anul precedent;

⁃ în anul 2025, numărul absolvenților a constituit 5,1 mii de persoane, în creștere cu 8% comparativ cu anul precedent;

⁃ numărul total de elevi a constituit 15,6 mii de persoane, în creștere cu 8,0% față de anul de studii precedent.

În învățământul profesional tehnic postsecundar, în anul de studii 2025/26:

⁃ au fost înmatriculați 10,1 mii de elevi, înregistrând o creștere de 6,0% comparativ cu anul de studii precedent;

⁃ numărul de elevi a constituit 34,6 mii de persoane, în creștere cu 3,9% față de anul de studii precedent;

⁃ numărul absolvenților a constituit 6,9 mii de persoane, comparativ cu 6454 în anul precedent.

MOLDPRES: Cât de dezvoltat este în prezent învățământul dual în Republica Moldova, ce beneficii concrete oferă acest model comparativ cu sistemul clasic? Există planuri de extindere a acestui model în următorii ani? 

Silviu Gîncu: Învățământul dual este unul dintre pilonii principali ai reformei în învățământul profesional tehnic și cunoaște o dezvoltare constantă. Creșterea numărului de elevi și a agenților economici implicați demonstrează interesul tot mai mare pentru acest model. 

Beneficiile sunt evidente: elevii dobândesc competențe practice direct la locul de muncă, beneficiază de bursă, remunerație (echivalentul salariului minim pe economie, conform timpului efectiv destinat activităților practice din companii) și au șanse reale de angajare după absolvire.

Pentru agenții economici, acest model permite formarea viitorilor angajați conform propriilor necesități. Principalele provocări țin de extinderea numărului de companii implicate, de informarea potențialilor candidați pentru a alege anume formarea profesională prin învățământ dual, de asigurarea calității instruirii la locul de muncă și de consolidarea cadrului normativ și instituțional.

Cu toate acestea, avem planuri clare de extindere a învățământului dual în următorii ani, inclusiv prin diversificarea domeniilor și creșterea numărului de parteneriate. 

Dacă în anul precedent ținta a fost de a înmatricula 2000 de elevi prin învățământ dual, în acest an ne-am propus să reușim să înmatriculăm circa 2500 de elevi. Conform documentelor strategice, pentru următorii ani avem obiectivul de a admite cel puțin 2000 de elevi prin învățământ dual în fiecare an.

Cele mai importante rezultate pe dual le prezint în următoarele grafice:



 





 

MOLDPRES: Există parteneriate sau proiecte concrete cu instituții europene în acest domeniu? Ce practici europene au fost deja preluate și implementate în Republica Moldova? 

Silviu Gîncu: Reformele din învățământul profesional tehnic sunt puternic ancorate în standardele și recomandările Uniunii Europene, în special cele ce vizează dezvoltarea competențelor relevante pentru piața muncii, învățarea pe tot parcursul vieții și asigurarea calității.

Republica Moldova a preluat și implementează mai multe practici europene, precum dezvoltarea standardelor ocupaționale și de calificare în baza cerințelor pieței muncii, promovarea învățământului dual, precum și consolidarea mecanismelor de asigurare a calității. De asemenea, se pune accent pe corelarea programelor de studii cu Cadrul European al Calificărilor (EQF) și pe introducerea instrumentelor moderne de evaluare a competențelor.

Un rol esențial îl au parteneriatele internaționale. Colaborăm activ cu instituții și organizații europene, precum ETF și alți parteneri din Germania, Austria, Elveția și alte state membre UE. Prin aceste parteneriate implementăm proiecte concrete de modernizare curriculară, dezvoltare instituțională și formare a cadrelor didactice. Totodată, Agenda de reforme susținută de Uniunea Europeană reprezintă un instrument-cheie pentru accelerarea acestor procese.



MOLDPRES: În ce măsură oferta educațională este corelată cu necesitățile reale ale pieței muncii? Care sunt cele mai căutate specialități în prezent și de ce? Există domenii în care se resimte un deficit major de specialiști?

Silviu Gîncu: În ultimii ani observăm o creștere constantă a interesului pentru învățământul profesional tehnic, inclusiv în contextul oportunităților reale de angajare oferite absolvenților. Datele statistice confirmă această tendință, atât la nivel de înmatriculări, cât și în ceea ce privește numărul total de elevi.

Cele mai solicitate specialități sunt cele din domenii precum IT, industria prelucrătoare, construcții, servicii și energetică. Acestea sunt atractive datorită cererii ridicate pe piața muncii și a perspectivelor de angajare rapidă și stabilă.

În același timp, lucrăm constant la corelarea ofertei educaționale cu necesitățile economiei. Implicarea mediului de afaceri, în special prin învățământul dual, contribuie direct la ajustarea programelor de studii. Cu toate acestea, există în continuare domenii unde se resimte un deficit de specialiști, în special în meserii tehnice precum electricieni, sudori, mecanici sau operatori în industrie.



MOLDPRES: Ce schimbări sunt planificate pentru admiterea din anul 2026, vor fi introduse specialități noi? Dacă da, care sunt acestea și ce a determinat apariția lor?  Ce alte noutăți ar trebui să cunoască viitorii candidați?

Silviu Gîncu: Pentru admiterea din anul 2026 ne propunem să continuăm modernizarea ofertei educaționale, inclusiv prin introducerea unor specialități noi, adaptate domeniilor prioritare ale economiei naționale, precum și majorarea numărului de locuri în comanda de stat pentru domenii precum energia, tehnologiile informaționale, agricultura modernă și industria prelucrătoare.

Apariția acestor specialități este determinată de necesitatea de a răspunde transformărilor economice și tehnologice, precum digitalizarea și tranziția verde. Totodată, programele de studii sunt în proces de actualizare amplă, în baza noilor standarde ocupaționale și de calificare.

Nu sunt preconizate schimbări în durata studiilor, însă structura programelor va deveni mai flexibilă și mai orientată spre competențe practice. Candidații trebuie să știe că vor beneficia de condiții mai bune de studii, infrastructură modernizată și oportunități sporite de angajare, inclusiv prin programe duale.

MOLDPRES: Cum vedeți evoluția învățământului profesional-tehnic în următorii 5–10 ani? Ce ar trebui schimbat pentru ca acest sistem să devină mai atractiv pentru tineri? 

Silviu Gîncu: În următorii 5–10 ani vedem un sistem de învățământ profesional tehnic mult mai flexibil, digitalizat și conectat la economia reală. Accentul va fi pus pe competențe, pe învățarea continuă și pe adaptarea rapidă la schimbările tehnologice.

Pentru a crește atractivitatea sistemului, este esențial să continuăm investițiile în infrastructură, să consolidăm parteneriatele cu mediul de afaceri, să dezvoltăm capacitățile cadrelor didactice, inclusiv cu materiale didactice, și să promovăm mai activ avantajele acestui tip de învățământ. De asemenea, orientarea în carieră și informarea corectă a tinerilor joacă un rol crucial.

MOLDPRES: Ce mesaj aveți pentru elevii care încă ezită să aleagă o carieră profesional-tehnică?

Silviu Gîncu: Mesajul pentru elevi este unul simplu: învățământul profesional tehnic oferă oportunități reale de dezvoltare personală și profesională. Este o alegere sigură pentru cei care își doresc o carieră stabilă, bine plătită și relevantă pentru viitor.



În Republica Moldova sunt 81 de instiuții de învățământ profesional tehnic, 45 dintre acestea pregătesc specialiști prin sistem dual, în parteneriat cu 230 de companii. 

Autor: Cornelia Stefoglu