REPORTAJ MOLDPRES: România şi R. Moldova, două inimi gemene, rescriu istoria frăţească şi clădesc punţi de piatră în locul celor de flori

Ziua de sâmbătă, 26 aprilie 2025, indiscutabil va intra în istoria Republicii Moldova. Va intra în istoria ţării noastre care tot mai activ şi mai tenace îşi face loc, la propriu şi la figurat, în itinerarul lumii civilizate, lumii deschise, democratice şi progresiste. Emblematic, cu un profund mesaj pentru un altfel de viitor, Republica Moldova şi-a confirmat opţiunea europeană, cu un frumos start dat astăzi, numit Podul de Flori.

Podul din petale de flori va deveni un pod cu patru benzi, modern și trainic

Podul de Flori de la Ungheni nu este doar o expresie plastică, este o sintagmă plină de conţinut, dor, vis şi speranţe, pentru mare parte din cetăţenii Republicii Moldova. Pentru toată lumea de bună credinţă care se vrea alături de fraţii de peste Prut nu numai cu inima, cu un drum înţesat de iubire istorică, ci şi cu trasee funcţionale, rapide, performante, de „acasă pân’ acasă”.

Vicepremierul Vladimir Bolea, ministru al Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale al Republicii Moldova: La Ungheni, azi am pus temelia podului din piatră care va lega Moldova cu magistrala europeană. Nu este un eveniment oarecare, este unul de o încărcătură colosală pentru toți cei care acum 35 de ani și-au revendicat dreptul să trăiască într-un stat democratic și și-au confirmat identitatea. Podul din petale de flori va deveni un pod cu patru benzi, modern și trainic. La Ungheni se scrie istoria și o scriem toți împreună!

Două inimi române au bătut la unison la Ungheni

Într-o atmosferă de sărbătoare, azi toată Moldova s-a concentrat la Ungheni. Cu multă încredere, oameni veniţi din toate colţurile ţării, au trăit momente, pe care sigur le vor povesti generațiilor viitoare. Cu atât mai înduioşătoare au fost  grupurile, care au adunat generaţii, cu oameni care au fost la Prut şi 35 de ani în urmă şi cu greu îşi stăpâneau lacrimile, când au văzut că şansele se întorc.

Vladimir Bolea: Am dat start lucrărilor de construcție a primului pod rutier peste Prut din ultimele șase decenii – Podul de Flori 2025. Nu este doar un șantier. Este începutul unei noi punți între oameni, între economii, între destine. Este felul nostru de a spune că Moldova nu stă pe loc, ci construiește drumuri spre viitor. Astăzi am văzut, din nou, ce înseamnă puterea colaborării și a viziunii comune.

Podul Ungheni–Ungheni va face parte din Autostrada Unirii și va conecta direct rețelele rutiere ale Republicii Moldova și României, aducând Europa și mai aproape. Și e doar începutul: până la sfârșitul acestui an urmează să fie finalizate studiile de fezabilitate pentru încă patru poduri peste Prut, iar în 2026 se va trece la faza de proiectare.

Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor şi Infrastructurii din România: Asistăm la un moment istoric - primul pod peste Prut construit, după Revoluţie! Au început lucrările la construcţia ansamblului de poduri peste Prut, proiect în valoare de peste 150 de milioane de lei (fără TVA), finanțat prin fonduri europene (CEF). Antreprenorul trebuie să finalizeze până la sfârșitul anului viitor (18 luni) construcția acestui pod modern de 261 m, care va avea profil de autostradă. 

Contractul prevede inclusiv amenajarea unui punct de trecere a frontierei care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari și pentru autoturisme. Noul pod de la Ungheni face parte din proiectul Autostrăzii Unirii (A8) și va interconecta infrastructurile rutiere ale României şi Republicii Moldova, ceea ce va aduce noi oportunități economice ambelor state românești de pe cele două maluri ale Prutului.

Moldova se dezvoltă cu fiecare proiect dus la bun sfârşit

Moldova se dezvoltă  cu fiecare pod, cu fiecare kilometru de drum, cu fiecare proiect dus la bun sfârșit. Astfel, Moldova construieşte nu doar infrastructură, ci şi viitorul unei țări care a ales să meargă înainte.

Or, evenimentul de astăzi de la Ungheni a demonstrat că cei care cred în această viziune și care muncesc ca să o transforme în realitate sunt mulţi. O mulţime covârşitoare îşi pune speranţa nu numai într-o construcţie de beton, ci şi într-o speranţă că această construcţie este puntea spre o viaţă nouă.

Prezentă la eveniment, Adina Ioana Vălean, deputat în Parlamentul European, a afirmat că acesta îi este un proiect foarte aproape suflet, pe care l-a finanţat în cadrul mandatului său de comisar european pentru transporturi.

Adina Ioana Vălean: Nu este singurul, dar cred că este simbolic, cel mai important pentru noi. Este o punte dintre cele două economii, ale Republicii Moldova, României şi, de ce nu, a Uniunii Europene. Este expresia libertăţii de mişcare, este o oportunitate de dezvoltare

Pentru mine înseamnă ceva enorm. Eu din 89’ aştept acest Pod de Flori, în sfârşit să îl pot trece aşa cum îl treceau cândva buneii şi străbunii mei. Să trec Prutul liber. Pentru mine înseamnă începutul Unirii. Asta e tot ce vreu. Şi acum 35 de ani, copil fiind, am fost la podul de flori şi nu puteam să omit acest eveniment istoric, care este plin de emoţie, care este plin de respect faţă de poporul care de fapt este un frate. Vreau un viitor frumos pentru Moldova şi pentru Ungheni. Legat cu România ca fraţi, ca surori.

Potrivit eurodeputatului, dincolo de acest proiect sunt multe altele de infrastructură, sunt prevăzute zeci de milioane de euro pentru granița Moldovei cu România, pentru granița Moldovei cu Ucraina, în interiorul Moldovei. De asemenea, Adina Vălean a remarcat că, din punctul de vedere al transporturilor, Republica Moldova face deja parte din Uniunea Europeană.

Adina Vălean: Am reușit să extindem hărțile de infrastructură ale Uniunii Europene, incluzând Moldova. Moldova stă egal la masă cu celelalte state membre ale Uniunii Europene, atunci când se dau bani de finanțare pentru infrastructura de transport. Transportatorii moldoveni pot merge mai ușor, fără cote de transport în Uniunea Europeană. Toate acestea s-au făcut în mandatul meu de comisar european. Acum sunt membru al Parlamentului European și vă promit că în continuare voi avea grijă și voi sprijini toate proiectele începute și altele noi, până la integrarea deplină a Republicii Moldova.

Podurile de Flori devin Poduri de Piatră

Podul de Flori este denumirea acțiunilor de pe malurile râului Prut la începutul anilor 1990 respectiv 1991, şi mai apoi în 2015. Cu această ocazie, pentru prima oară după cel de-al Doilea război mondial, frontiera româno-sovietică a putut fi traversată fără acte.

În mod simbolic, la aceste evenimente au fost lansate flori pe apa Prutului, de pe ambele maluri. Acest detaliu a dat numele manifestărilor respective.

Primul Pod de Flori a avut loc pe 6 mai 1990. În cadrul acțiunii, locuitorilor din România li s-a permis ca în ziua respectivă, între orele 13:00 și 19:00, să treacă Prutul în Moldova Sovietică fără pașaport și viză.

După această acțiune, procedurile de trecere a frontierei sovieto-române au fost simplificate considerabil.

Al doilea Pod de Flori s-a desfășurat pe 16 iunie 1991. De data aceasta, locuitorii din Moldova au putut să treacă fără acte hotarul în România.

Igor Grosu, preşedintele Parlamentului Republicii Moldova: Mă simt onorat să fiu martor la acest eveniment istoric în adevăratul sens a cuvântului, pentru că  35 de ani în urmă înaintaşii noştri au făcut un pod de flori, un pod de emoţie plin de suflet, mult aşteptat. Au dat jos sârma ghimpată de pe Prut. Or,  generaţiei noastre pe bună dreptate ne revine obligaţia, dar şi onoarea să constuim poduri de piatră.

Marian Neacşu, viceprim-ministru în Guvernul României: În anii 90’ a fost vremea podurilor de flori, în anii 2000 şi până de curând a fost vremea podului de suflet, acum a venit şi vremea podurilor dăruite trainic şi construite serios şi sănătos. E adevărat, din beton şi din fier, dar poduri care reprezintă nu numai o destinaţie, ci reprezintă un destin.

Podurile de Flori devin Poduri de Piatră. Florile se transformă în ceva material, sigur şi statornic. Sute de moldoveni au retrăit astăzi la Ungheni emoțiile din 1990, când românii de pe ambele maluri ale Prutului au putut să se îmbrățișeze nestingherit. Astăzi, îmbrăţişările frăţeşti au devenit ceva firesc, deci a venit vremea ca acestea să se transforme într-o cale comună, plină de dragoste, respect, susţinere, reciprocitate, ajutor şi ceva mult mai mult decât o prietenie şi parteneriat, ceva anume care se regăseşte în acele flori mânate de apele Prutului. Flori ce vor sta la baza unui program de dezvoltare de nezdruncinat.

Corespondent: Lilia Grubîi

Foto: Andrei Mardari