INTERVIU MOLDPRES // Ministrul Culturii al României, András István Demeter: „Cultura adaugă valoare și reconstruiește încrederea”

„Cultura trebuie să răspundă nevoilor reale ale comunității și să adauge valoare în plus” – este mesajul transmis de ministrul român al Culturii, András István Demeter. Într-un interviu acordat în exclusivitate pentru MOLDPRES, oficialul vorbește despre rolul solidarității regionale în consolidarea rezilienței, sprijinul acordat literaturii și scriitorilor din Republica Moldova pe scena europeană, dar și despre eforturile comune pentru includerea patrimoniului Cucuteni–Tripolie pe lista UNESCO.

MOLDPRES: Domnule ministru, sunteți prezent la cea de-a X-a ediție a Reuniunii Teatrelor Naționale Românești de la Chișinău, un eveniment ce reunește artiști și spectacole valoroase de pe ambele maluri ale Prutului. Ce înseamnă pentru dumneavoastră această ediție aniversară și ce mesaj transmite publicului motto-ul „Scena unei lumi libere”?

András István Demeter: Discutam mai devreme cu colegii de la ambasadă despre faptul că ediția din acest an are un motto cu un mesaj deosebit, care, pe de o parte, se adresează rațiunii, dar, mai ales, sufletului. „Scena unei lumi libere” nu vizează doar mintea, ci mai ales spiritul, gândirea și sensibilitatea omului, în sensul în care aspirația către libertate este la fel de veche precum omenirea însăși – asemenea teatrului, care, chiar dacă în forma sa organizată a apărut mai târziu, izvorăște din ludic și jocul dintotdeauna al ființei umane.

Deschizând cea de-a zecea ediție a acestui festival, putem concluziona că, an de an, evenimentul reprezintă un vârf de lance, o concentrare pe durata câtorva zile a numeroaselor manifestări culturale care au loc în Republica Moldova, rod al colaborării dintre persoane, instituții, organizații publice și civice. Nu este nevoie să subliniem că fără sprijinul statului – al ambelor state – aceste manifestări nu ar fi atât de bogate și complexe. Sprijinul nu înseamnă doar finanțare, ci și susținerea prin facilitarea organizării, derulării și încheierii în bune condiții a evenimentelor.

Mă bucur că, în pofida unei situații economice delicate, am reușit, la nivelul Guvernului României, să găsim înțelegere și susținere pentru ca acest festival – acest bilanț al tot ce s-a întâmplat de la o ediție la alta – să se desfășoare cu prezența valoroasă a atâtor colective și cu titluri importante, care vor fi prezentate publicului din Chișinău și nu numai. Sunt convins că nu doar locuitorii capitalei vor veni în sălile de teatru.

În concluzie, unii numesc această legătură o „relație privilegiată” sau „o colaborare deosebită”. Mie îmi place să cred că este vorba despre un raport de normalitate, o relație bazată pe simplitate, sinceritate și legătura sufletească dintre noi.



MOLDPRES: Relațiile culturale dintre Republica Moldova și România sunt din ce în ce mai strânse, reflectând o colaborare constantă atât la nivel instituțional, cât și prin inițiative comune. În acest context, credeți că România este o punte pentru afirmarea culturii Republicii Moldova în spațiul european?

András István Demeter: România reprezintă unul dintre vectorii principali ai integrării culturale europene pentru Republica Moldova. Există deja mai multe instrumente instituționalizate, prezente în ambele țări, care fac posibilă această afirmare. Mă refer, pe de o parte, la Institutul Cultural Român, iar pe de altă parte, la formatorii de opinie din zona media. Toate acestea sunt vehicule prin care cultura Republicii Moldova ajunge la nivel european, oferind vizibilitate moștenirii și creației culturale contemporane.

Sigur, poți prezenta cultura și de la eveniment la eveniment, însă impactul și vizibilitatea depind mult de existența unor rețele și infrastructuri culturale stabile. De aceea, aceste instrumente instituționale joacă un rol decisiv. Nu în ultimul rând, trebuie să subliniem importanța culturii scrise, care este baza oricărei construcții culturale. Literatura, lectura, arta de a scrie și de a citi sunt precursori ai tuturor artelor – fie că vorbim de teatru, muzică, film sau arte vizuale.

Ministerul Culturii din România nu ratează nicio ocazie, la târgurile internaționale de carte, să includă în oferta editorială și autori sau editori din Republica Moldova. Aceasta este, în opinia mea, rădăcina solidă fără de care vârful piramidei culturii – fie el teatrul, cinematografia sau muzica – nu ar putea exista. De aceea, acordăm o atenție specială literaturii și prezenței scriitorilor din Republica Moldova în spațiul european.

MOLDPRES: Patrimoniul cultural și istoric reprezintă o valoare esențială pentru identitatea Republicii Moldova. Ce proiecte comune există între Republica Moldova și România menite să sprijine restaurarea și conservarea acestuia?

András István Demeter: Da, astfel de proiecte există de ceva vreme și au adus rezultate concrete și vizibile. Vorbim despre inițiative care permit restaurarea unor monumente și clădiri de patrimoniu, precum Sala cu Orgă din Chișinău, care a fost deja refăcută cu sprijinul României.

Este important de menționat că acordul încheiat între cele două guverne prevede un program de asistență tehnică și financiară nerambursabilă, iar din cadrul acestui program mai există resurse disponibile.

Aceste fonduri pot fi folosite pentru restaurarea altor obiective de patrimoniu, astfel încât, în viitorul apropiat, să vedem rezultate tangibile și pentru alte monumente și edificii istorice.



 

 

MOLDPRES: Patrimoniul cultural preistoric al civilizației Cucuteni–Tripolie reprezintă o moștenire comună pentru România, Republica Moldova și Ucraina. În luna septembrie, cu prilejul Zilelor Europene ale Patrimoniului, este programată o reuniune dedicată acestui subiect. Care va fi rolul României în inițierea procesului de includere a patrimoniului Cucuteni–Tripolie pe lista UNESCO?

András István Demeter: Colaborarea României cu Republica Moldova și Ucraina va fi una foarte strânsă, așa cum am procedat și în cadrul dosarelor transnaționale anterioare. Am trăit deja bucuria unui efort comun, de exemplu, atunci când am încheiat împreună anumite inițiative, iar acum ne ocupăm de un proiect care atestă comuniunea civilizațiilor și societăților actuale, dar care se bazează pe vestigiile preistorice aflate astăzi pe teritoriul a trei țări.

Această rădăcină civilizațională, este cea mai bună dovadă a necesității unei cooperări comune. Avem valori comune, deja validate la nivel UNESCO pentru abordarea dosarelor transnaționale.

Practic, vom stabili un „purtător de steag” dintre cele trei țări, iar ceilalți doi vor avea roluri clar definite, astfel încât toate acțiunile să fie convergente pentru atingerea scopului comun. Un pas important va fi semnarea, săptămâna viitoare, a unui acord, care stabilește regulile generale pe care toate părțile le vor respecta pe durata întregului proces.

Este un demers complex, de durată, care necesită răbdare și coordonare, dar nu trebuie să ne așteptăm la rezultate imediate. Această colaborare, deși anevoioasă, va fi parte dintr-un efort mult mai amplu, implicând state membre UNESCO, fiecare cu prioritățile și regulile sale.

Partea esențială este că, printr-o organizare clară și prin eforturi comune, vom putea atinge dezideratul nostru: conservarea și promovarea patrimoniului cultural Cucuteni–Tripolie, într-un cadru internațional, cu respectarea tuturor regulilor și standardelor UNESCO.



 MOLDPRES: Războiul din Ucraina a dus la distrugerea a numeroase monumente și obiective culturale, ceea ce face tot mai urgentă reconstrucția și protejarea patrimoniului. România și Republica Moldova, ca state vecine, pot avea un rol important în acest efort. Cum colaborează în prezent cele două țări pentru sprijinirea patrimoniului ucrainean și ce acțiuni concrete urmează să fie întreprinse?

András István Demeter: Discuții privind protejarea patrimoniului ucrainean au avut deja loc și continuă să se desfășoare în cadrul organizațiilor internaționale, cum ar fi UNESCO sau Rețeaua Europeană de Memorie și Solidaritate.

România și Republica Moldova, nu doar pentru că suntem țări vecine cu granițe comune, ci și pentru că deținem o expertiză complementară în aceste domenii, avem un rol important de jucat în acest proces. Deocamdată nu există un mecanism bilateral formalizat, dar se fac pași serioși în direcția unei cooperări oficiale, atât pe plan european și internațional, cât și la nivel bilateral.

Solidaritatea regională este esențială, iar cultura joacă un rol central în reconstruirea încrederii și a rezilienței. Aș adăuga că preocuparea este cât se poate de concretă: pe 9 septembrie, a avut loc în Parlamentul României o dezbatere publică sub egida unei alianțe a deputaților din Europa de Est pentru reconstrucția Ucrainei. La eveniment au participat reprezentanți ai instituțiilor publice și ai societății civile din România și Republica Moldova, ceea ce demonstrează că această temă este deja prezentă pe agenda noastră comună.

MOLDPRES: România este parte a Uniunii Europene de aproape 20 de ani, timp în care a acumulat experiență în gestionarea patrimoniului cultural. Ce lecții a învățat România în acest răstimp pe care este dispusă să le împărtășească Republicii Moldova?

András István Demeter: România însăși a fost nevoită să învețe și să urmeze modele de bune practici în ultimii aproape 20 de ani de apartenență la Uniunea Europeană. Totuși, putem identifica câteva exemple concrete care ar putea fi utile și pentru Republica Moldova.

Primul exemplu este digitalizarea patrimoniului cultural, un proces în care România a acumulat experiență și modele de succes, inclusiv prin proiecte finanțate din fonduri europene, care pot fi transferate și adaptate pentru Moldova.

Un alt instrument de bună practică este managementul cultural participativ, care implică comunitățile locale în luarea deciziilor privind patrimoniul, fie că vorbim de clădiri istorice, spectacole, expoziții sau proiecte educative. Esența acestui model constă în construirea deciziilor de la bază către vârf: identificarea nevoilor comunității și oferirea de soluții culturale care nu doar servesc publicul, ci îl și formează și educă.

Diferența între a „servi” și a „deservi” publicul este crucială – cultura trebuie să răspundă nevoilor reale ale comunității și să adauge valoare în plus, nu să fie impusă de sus în jos. În ultimii ani, România a reușit, de asemenea, să creeze un cadru legal pentru statutul lucrătorului cultural profesionist, un instrument care reglementează nu doar artiștii, ci și toți cei implicați în producerea și valorificarea bunurilor culturale. Deși perfectibil, acest cadru reprezintă un exemplu de bună practică care poate fi adaptat și aplicat în Republica Moldova.

Toate aceste experiențe demonstrează că, prin digitalizare, management participativ și reglementare profesională, se poate construi o cultură solidă, accesibilă și responsabilă față de comunitate, creând astfel premise pentru o cooperare mai eficientă cu România și cu țările UE.



MOLDPRES: Cum apreciați rolul culturii ca instrument de consolidare a identității europene și de reziliență democratică?

András István Demeter: Cultura este, fără îndoială, un pilon fundamental al identității noastre. Ea reunește toate elementele identitare care definesc o națiune și care se reflectă în orice formă de expresie culturală. Aceste elemente nu există izolat, ci coexistă și se influențează reciproc cu alte culturi, fie prin contacte istorice, fie prin migrația contemporană și comunitățile naționale actuale.

Această interconectare contribuie la formarea unei identități comunitare mai largi, extinsă dincolo de granițele naționale. Privind la nivel european, se observă un schimb reciproc: elementele identitare ale fiecărei națiuni influențează comunitatea europeană, la fel cum comunitatea europeană influențează identitatea națiunilor membre.

Rolul culturii nu trebuie definit sau apreciat de noi; el există deja, determină legături și continuitate și va persista dincolo de viețile noastre. Sarcina noastră este să recunoaștem și să facilităm acest rol, pentru a întări identitatea europeană și reziliența democratică.

MOLDPRES: Dle ministru, vă mulțumim pentru disponibilitatea de a discuta cu echipa „Moldpres”.