INTERVIU MOLDPRES // Sergiu Prodan:„Relația culturală dintre Republica Moldova și România este solidă și are o perspectivă promițătoare”

Ministrul Culturii al Republicii Moldova, Sergiu Prodan, alături de omologul său român, Demeter András István, aflat la prima sa vizită oficială în Chișinău, au vizitat biserica de lemn din satul Vorniceni. Acest monument istoric de o valoare excepțională se află în prezent într-un amplu proces de restaurare cu sprijinul Fundației pentru Dezvoltarea și Susținerea Inițiativelor Sociale „ALT”.

Într-un interviu exclusiv acordat agenției MOLDPRES, Ministrul Sergiu Prodan a detaliat acțiunile concrete întreprinse de Ministerul Culturii pentru a documenta, proteja și revalorifica patrimoniul istoric al țării, cu un accent deosebit pe edificiile religioase vechi de peste un secol. Totodată, am discutat și despre programul „Acces la Cultură”, Strategia Națională pentru Cultură și Patrimoniu 2035, valorificarea arhivei lui Eugen Doga, promovarea turismului cultural și proiectele comune cu România.

MOLDPRES: România este un partener cultural esențial pentru Republica Moldova. Noul ministru, András Demeter, a efectuat o vizită oficială la Chișinău, la doar câteva zile după numirea în funcție. Ce ați discutat și cum vedeți continuarea colaborării culturale moldo-române?

Sergiu Prodan: Vizita ministrului András Demeter la Chișinău, chiar în primul weekend de mandat, a fost un gest simbolic de deschidere și angajament. Am avut o discuție caldă și constructivă, în care am reconfirmat voința comună de a consolida proiectele culturale românești și de a promova împreună patrimoniul și valorile europene. Programul vizitei a inclus momente cu o puternică încărcătură simbolică: participarea la spectacolul „Temă pentru acasă” la Butuceni, în cadrul Primului Congres Național al Memoriei, prezența la Festivalul „Eminesciana” de la Strășeni și vizita la biserica de lemn din Vorniceni, aflată în restaurare. Sunt semnale clare că relația culturală dintre Republica Moldova și România este solidă și are o perspectivă promițătoare.

MOLDPRES: Vizita recentă la biserica de lemn din Vorniceni a readus în atenția publicului importanța documentării și restaurării edificiilor religioase valoroase. Ce măsuri concrete ia Ministerul Culturii pentru a proteja aceste monumente?

Sergiu Prodan: Vizita de la Vorniceni, alături de noul Ministru al Culturii din România, a fost, într-adevăr, una profund simbolică. Am dorit să transmitem un mesaj clar: protejarea patrimoniului depășește simplele acte legislative și strategii. În prezent, lucrăm la un proces amplu de documentare și pașaportizare a monumentelor istorice din Republica Moldova, un demers esențial pentru protejarea patrimoniului nostru național. Toată această activitate necesită prezență activă, un interes real și o colaborare strânsă. Biserica de lemn din Vorniceni este un exemplu elocvent de o rară frumusețe, iar restaurarea sa este posibilă grație eforturilor considerabile ale Fundației „ALT” și, mai ales, implicării exemplare a comunității locale.Acest caz concret ne confirmă urgența de a accelera procesul de documentare și pașaportizare a monumentelor istorice, în special a bisericilor care datează de peste 100 de ani. Din păcate, multe dintre aceste edificii nu dispun de documente clare sau sunt complet omise din registrele oficiale. De aceea, întreprindem o reorganizare fundamentală a instituțiilor implicate: Institutul Patrimoniului Național, Agenția de Inspectare a Monumentelor, Consiliul Național al Monumentelor Istorice și Direcția Patrimoniu din cadrul ministerului. Scopul este de a asigura o colaborare mult mai eficientă între acestea.Viziunea noastră este ca fiecare monument să fie identificat, documentat corespunzător, delimitat cu precizie și, acolo unde este fezabil, transmis în gestiunea directă a comunității locale. Un exemplu reușit este Biserica din Dubăsarii Vechi, care, împreună cu cavoul familiei Donici, a fost documentată complet și delimitată cadastral. Astfel, monumentul a fost transmis îngrijirii comunității eparhiale pentru o perioadă de 49 de ani.

MOLDPRES: Ministerul elaborează Strategia Națională pentru Cultură și Patrimoniu 2035. Ce presupune acest document?

Sergiu Prodan: Strategia este un document de viziune care vizează modernizarea sectorului cultural și apropierea publicului de actul cultural. Ea pornește de la o analiză profundă a situației actuale și propune măsuri concrete pentru a face cultura vie, mai accesibilă și mai conectată la societate. Este un efort susținut de Minister, împreună cu Biroul Regional UNESCO și Uniunea Europeană.

MOLDPRES: În luna mai, Ministerul Culturii a lansat Programul Național „Acces la Cultură” prin care își propune să sprijine proiecte ambițioase în domeniu. A fost lansat și apelul pentru proiecte. Cât de mare e interesul și ce urmează?

Sergiu Prodan: Am recepționat peste 360 de solicitări, dintre care au fost selectate circa 160 cu potențial de implementare. Nu toate sunt proiecte mature, ci intenții care vor fi dezvoltate alături de instituțiile noastre subordonate, de la biblioteci, muzee, săli de concerte și teatre. Scopul este de a reconstrui legătura dintre centrele culturale și comunitățile locale. Descentralizarea a fost necesară, dar a dus la pierderea unor mecanisme de colaborare. Acum vrem să reînnodăm aceste punți.

MOLDPRES: Republica Moldova a dat lumii personalități remarcabile, precum regretatul compozitor Eugen Doga. Aveți o strategie de protejare și promovare a creației maestrului?

Sergiu Prodan: Eugen Doga este un reper major al culturii noastre muzicale și un simbol al unei epoci de aur. Pentru a-i pune în valoare opera, e nevoie de implicarea criticilor, muzicologilor și istoricilor care să explice publicului contribuția sa. Pe 15 iulie, în cadrul programului „Acces la cultură”, organizăm un concert omagial la Palatul Național. Nu va fi doar un concert, ci o incursiune emoționantă în viața și creația maestrului. Ulterior, acest omagiu se va transforma într-un turneu prin localități ale țării. Arhiva personală a maestrului este în grija familiei, în special a fiicei sale, Viorica Doga, căreia ne-am oferit să-i acordăm tot suportul necesar. Statul a achiziționat deja, printr-un contract, cinci lucrări muzicale semnate de Eugen Doga, transmise Filarmonicii Naționale. Drepturile de autor aparțin acum statului. Ne dorim înființarea Centrului de Cultură „Eugen Doga”, fie în subordinea Primăriei municipiului Chișinău, fie a Ministerului Culturii, care să funcționeze ca muzeu, spațiu de promovare și arhivă completă.

 MOLDPRES: Se discută intens despre inteligența artificială. Ce rol credeți că ar putea avea în domeniul culturii?

Sergiu Prodan: Nu-i nimic nou sub soare. Când cărțile se scriau caligrafic, ani de zile, aveau valoare. A apărut tiparul – și toți au spus: „E bătaie de joc, unde-i arta?” A venit fotografia – „Gata, s-a terminat cu pictura.” A apărut cinematografia – „Nu mai merge lumea la teatru.” Apoi televiziunea – „S-a dus și cinematografia.” La fel cu radioul. Fiecare instrument nou a fost văzut ca o amenințare. Inteligența artificială e doar un instrument. Dacă nu știi să o folosești, alții o vor folosi pe tine. Nu e nicio problemă să folosești ChatGPT pentru redactare, traducere, căutare de informații sau verificare gramaticală. Trebuie să înțelegem că inteligența artificială nu este o amenințare, ci un instrument, important este să o folosim noi, nu să fim folosiți de ea.

MOLDPRES: Recent, Guvernul a aprobat modificări esențiale la Legea Cinematografiei. Ce elemente noi aduce aceasta? Ne putem aștepta la o dezvoltare a producției cinematografice în Republica Moldova?

Sergiu Prodan: Principala noutate este crearea Fondului Național al Cinematografiei, care va asigura finanțare durabilă industriei. E o soluție mai sigură decât un fond extrabugetar, deoarece are un cadru clar de funcționare. Fondul va sprijini producția de filme prin reguli transparente, cu alocări clare din bugetul de stat. Este un pas decisiv pentru dezvoltarea cinematografiei autohtone, astfel, putem asigura o creștere reală și durabilă a industriei cinematografice naționale.

MOLDPRES: Festivalul DescOperă atrage tot mai mulți iubitori ai operei la Butuceni. Ce planuri aveți pentru ediția din 2026?

Sergiu Prodan: Dacă înainte veneau doar doi-trei oameni – un solist, un acompaniator –, acum, la fiecare ediție a Festivalului DescOperă, reușim să avem adevărate spectacole de operă. Nu doar arii cântate, ci spectacol complet: cu orchestră, cor și întreaga componență artistică. Festivalul crește de la an la an. Am convenit cu Daniel Jinga să semnăm un acord multianual, pentru ca Teatrul de Operă și Balet din București să participe constant la festival. Ne dorim ca anul viitor să aducem baletul la Butuceni.