ro

 

Cultură
22 Iulie, 2026 / 02:17
/ 05 Iunie, 2026

Cronica ARHIVELOR // Olga Crușevan-Cantacuzino – basarabeanca care a cucerit lumea literelor în 11 limbi

Născută la 5 iunie 1896, la Orhei, Olga Crușevan-Cantacuzino a fost poetă, publicistă și traducătoare de cu renume internațional. impresiona prin vasta sa cultură și prin faptul că stăpânea 11 limbi străine. Impresiona prin vasta sa cultură și prin faptul că stăpânea 11 limbi străine, transmite MOLDPRES.

A urmat studiile la Liceul „Împărăteasa Maria” și la Facultatea de Litere a Universității din Odesa, continuându-și pregătirea academică prin doctorate susținute la Lausanne și București. Tema cercetării sale a fost consacrată claselor sociale din Rusia.

Olga Crușevan-Cantacuzino a fost membră a Institutului Francez de Înalte Studii și a Asociației Slaviștilor din România, iar activitatea sa de traducătoare a fost apreciată la nivel internațional.

Academia Franceză a premiat-o pentru traducerea în limba franceză a unui volum de versuri ale poetului englez Percy Bysshe Shelley, iar Academia Britanică i-a acordat o distincție pentru traducerea în limba engleză a operei lui Charles Baudelaire.

De asemenea, a contribuit la promovarea literaturii române peste hotare, traducând în franceză creații semnate de Mihai Eminescu, Vasile Alecsandri, George Coșbuc, Alexandru Vlăhuță, Octavian Goga, Ion Minulescu și Tudor Arghezi. În paginile publicațiilor pariziene a evocat adesea peisajele și tradițiile pitorești ale Basarabiei.

După anul 1945 s-a stabilit la București, unde și-a continuat activitatea literară. A publicat la Editura „Litera” volumele „Crugul anului” (1970), dedicat Basarabiei, și „Roata anului” (1973), inspirat de spațiul românesc.

Olga Crușevan-Cantacuzino s-a stins din viață în anul 1975, la București, lăsând în urmă o operă valoroasă și o contribuție importantă la promovarea culturii române în spațiul european.

Surse: Agenția Națională a Arhivelor; Iurie Colesnic, „Femei din Moldova. Enciclopedie” (2000).


 
Ultimele Știri
/ 12 Iulie, 2026

REPORTAJ MOLDPRES // Experienţa muzeelor chineze pentru Moldova - între patrimoniu, tehnologie și turismul viitorului

/ 10 Iulie, 2026

Festivalul Internațional de Film Transilvania revine la Chișinău cu filme premiate și invitați speciali

/ 10 Iulie, 2026

FOTO // Tradiția și grija pentru mediu s-au întâlnit la atelierul creativ „Fii EtnoEco”

/ 09 Iulie, 2026

Cronica ARHIVELOR // Vasile Vasilache, unul dintre cei mai importanți prozatori basarabeni

/ 09 Iulie, 2026

FOTO // Absolvenții AMTAP au primit diplomele. Cristian Jardan: „Cultura se poate dezvolta cu tineri bine pregătiți, cu energie și cu idei noi”

/ 09 Iulie, 2026

Modificarea Legii culturii și sprijinul pentru sectorul independent, discutate de ministrul Culturii cu reprezentanții domeniului

/ 09 Iulie, 2026

Cronica ARHIVELOR // Constantin Constantinov, actorul care a marcat teatrul și cinematografia din Republica Moldova

/ 08 Iulie, 2026

Hora satului ar putea fi inclusă într-un dosar UNESCO comun al țărilor din sud-estul Europei

/ 07 Iulie, 2026

Vilele Herța și Kligman din Chișinău vor fi restaurate cu sprijin francez

/ 07 Iulie, 2026

Cronica ARHIVELOR // Dumitru Blajinu, fondatorul Orchestrei „Folclor” și promotor al muzicii populare din Republica Moldova

/ 06 Iulie, 2026

FOTO // Tradițiile populare, celebrate la Cobîlea în cadrul festivalului „La Umbra Stejarului”

/ 06 Iulie, 2026

Cronica ARHIVELOR // Imagini de arhivă cu Mihai Dolgan în timpul deportării în Siberia

/ 03 Iulie, 2026

FOTO // Parlamentul găzduiește expoziția „Oameni pentru care punem umărul”, dedicată societății civile

/ 03 Iulie, 2026

Cronica ARHIVELOR // Ion Ciocanu, figură de referință a culturii basarabene și a criticii literare