INTERVIU MOLDPRES // Președinta CEC, Angelica Caraman, despre organizarea alegerilor parlamentare: riscuri, provocări și răspuns la acuzațiile de fraudă

Interviu oferit în exclusivitate de Angelica Caraman, președinta Comisiei Electorale Centrale, Agenției MOLDPRES.


	
39 de partide politice pot participa la alegerile parlamentare din 28 septembrie; 
	
depunerea documentelor pentru înregistrarea candidaților se va încheia cu 40 de zile înaintea datei alegerilor;
	
votul prin corespondență se extinde în alte patru țări: Australia, Japonia, Republica Coreea și Noua Zeelandă; 
	
cetățenii vor putea vota cu cartea de identitatea; 
	
puterea votului este incontestabilă.


MOLDPRES: Doamnă Caraman, vă mulțumim pentru disponibilitatea de a acorda un interviu Agenției MOLDPRES. Ne apropiem cu pași repezi de data de 28 septembrie, când cetățenii Republicii Moldova vor fi chemați la urne pentru a alege o nouă componență a Parlamentului. Care sunt noutățile în organizarea alegerilor parlamentare din acest an, comparativ cu scrutinele precedente?

Angelica Caraman: Aș începe cu principalele noutăți legate de înregistrarea concurenților electorali. Dacă urmărim ordinea cronologică a procesului, ne aflăm în prezent în etapa de înregistrare a celor care vor participa în cursa electorală.Prima noutate se referă la faptul că partidele politice au fost obligate să-și înregistreze atât lista numerică, cât și lista nominală a organelor de conducere. Cu alte cuvinte, persoanele din structurile de conducere ale partidelor trebuiau să fie înregistrate la Agenția Servicii Publice (ASP) și, totodată, să depună declarațiile de avere și interese personale.

Noutatea constă în faptul că partidele care nu s-au conformat acestor cerințe nu pot participa în alegeri.

Astfel, prima listă publicată de Comisia Electorală Centrală la debutul perioadei electorale a inclus partidele care îndeplinesc aceste condiții. Din cele 66 de partide înregistrate în Republica Moldova, doar 39 au dreptul de a participa la scrutin. Dintre acestea, 25 de partide au toate actele în regulă la ASP, fără întrebări sau neclarități. Alte 14 partide sunt înregistrate condiționat — așa cum le-am numit noi — deoarece data-limită pentru publicarea listei și pentru depunerea cererilor la ASP a fost 14 iulie.

Considerăm că partidele care au depus actele în ultima zi ar trebui, în principiu, să figureze pe listă, deși așteptăm încă confirmarea ASP. În cazul în care nu sunt înregistrate sau apar neconformități, vom reveni asupra acestui subiect.

Așadar, avem 39 de partide politice care pot înainta liste de candidați pentru alegeri — acesta este primul aspect important.

Un alt element de noutate este faptul că, în acest an, depunerea actelor pentru înregistrarea concurenților electorali se încheie cu 40 de zile înainte de data alegerilor, și nu cu 30 de zile, așa cum era anterior. Este o recomandare venită și din partea misiunilor internaționale de observare, pentru a oferi tuturor candidaților posibilitatea de a desfășura campania electorală timp de 30 de zile complete.



Ce se întâmpla până acum? Dacă cineva își depunea dosarul în ultima zi, autoritatea electorală avea nevoie de câteva zile pentru examinare, respectiv, acel concurent rămânea cu doar 21 de zile de campanie efectivă, ținând cont de faptul că sâmbătă înaintea zilei alegerilor este ziua tăcerii. Tot în acest an avem și completări la Legea privind votul prin corespondență. Legea a fost implementată cu succes la alegerile precedente, iar acum se extinde lista țărilor unde va fi aplicată această metodă de vot. Astfel, se adaugă patru țări noi: Australia, Japonia, Republica Coreea și Noua Zeelandă.

De asemenea, o altă modificare importantă este că plicurile cu voturi vor putea fi recepționate până vineri, înaintea alegerilor, nu doar până joi, cum era anterior. Această schimbare ne permite să mai câștigăm o zi utilă. La scrutinul precedent, aproximativ 20% din plicuri au ajuns după termenul-limită, adică după ziua de joi. Dacă am fi avut încă o zi, am fi putut înregistra în jur de 200 de plicuri suplimentare — un număr semnificativ. Această prelungire cu o zi este un pas important, fără a depăși însă limitele necesare pentru buna desfășurare a procesului electoral. Cei care nu reușesc să expedieze plicul în timp util vor avea, astfel, ocazia să meargă la o secție de votare.

O altă noutate relevantă pentru alegători este că vor putea vota cu cartea de identitate – noile acte de identitate eliberată de ASP. Codul electoral a fost modificat pentru a reflecta această posibilitate, iar alegătorii — indiferent dacă se află în țară sau în străinătate — pot vota cu aceleași acte: buletin de identitate sau carte de identitate, ambele valabile. Pașaportul poate fi și expirat.

Acestea sunt, în linii mari, principalele noutăți, menite să îmbunătățească procesul electoral.

MOLDPRES: În ceea ce privește numărul secțiilor de votare — ați stabilit câte vor fi în țară? Există modificări în distribuția lor? Unde vor fi amplasate?

Angelica Caraman: În ceea ce privește teritoriul național, lucrurile sunt mai clare. Însă întrebarea deschisă este legată de secțiile de votare din afara țării. Termenul-limită pentru constituirea acestora este 24 august.

În prezent, avem o listă propusă pentru consultări, care conține 294 de secții de votare în străinătate. Vom vedea, în urma consultărilor și în funcție de argumentele primite, câte dintre acestea vor fi efectiv constituite până la termenul stabilit. De exemplu, la scrutinul precedent au fost propuse 278 de secții în afara țării, însă au fost constituite doar 231. Important este că în baza propunerilor înaintate de Ministerul Afacerilor Externe am publicat această listă pentru consultări.

MOLDPRES: Câți alegători sunt înregistrați în Republica Moldova? Care este numărul celor cu drept de vot, înscriși în Registrul Alegătorilor?

Angelica Caraman: În prezent, în Registrul de Stat al Alegătorilor sunt înscrise circa 3.300.000 de persoane. Aceasta este baza de date generală a tuturor alegătorilor. În listele electorale de bază însă sunt incluși 2.754.616 de alegători.

Avem circa 276.000 de alegători din stânga Nistrului, care nu pot fi incluși în listele electorale de bază și votează pe liste suplimentare. La fel alți circa 266 000 de alegători fără domiciliu nu se regăsesc pe listele de bază.  Prin urmare, această cifră de peste 500.000 de persoane explică diferența dintre datele din Registrul Alegătorilor și listele electorale. 

MOLDPRES: Cum rămâne cu votul în regiunea transnistreană? Ce condiții sunt asigurate pentru cetățenii din raioanele din estul Republicii Moldova?

Angelica Caraman: Situația rămâne similară cu cea de la alegerile anterioare. Vor fi organizate secții de votare dedicate acestor alegători pe partea dreaptă a Nistrului. Anul trecut am constituit 30 de secții de votare, amplasate în apropierea punctelor de trecere. Inclusiv, am deschis secții și în municipiul Chișinău, pentru că mulți cetățeni din stânga Nistrului locuiesc, învață sau muncesc aici. Aceste măsuri sunt luate pentru a le facilita participarea la vot. 



MOLDPRES: Câți candidați au fost înregistrați până acum pentru alegerile parlamentare? Câți au depus actele și au existat situații în care înregistrarea a fost respinsă?

Angelica Caraman: Până în acest moment, situația este următoarea: două partide politice au depus listele de candidați. În cazul unuia, depunerea avut loc repetat, pentru că a fost respinsă înregistrarea acestuia pe motivul neîntrunirii condițiilor minime pentru înaintarea setului de acte.

În total, avem două partide politice și unsprezece candidați independenți care au depus actele. Pentru doi dintre aceștia au fost create grupuri de inițiativă, iar noi le-am eliberat legitimațiile și liste de subscripție. Cei care vin individual primesc, de asemenea, liste de subscripție și pot colecta semnături de sine stătător.

Avem, deci, unsprezece solicitanți independenți — ceea ce reprezintă, aș putea spune, o premieră. Este pentru prima dată când se înregistrează un interes atât de mare din partea candidaților independenți.

Amintesc că, pentru a accede în Parlament, un bloc electoral trebuie să obțină 7% din voturi, un partid politic — 5%, iar un candidat independent — 2%.

La alegerile parlamentare anterioare, niciun candidat independent nu a reușit să intre în Parlament.

MOLDPRES: Poate anul acesta va fi diferit. A fost înregistrat deja vreun candidat independent?

Angelica Caraman: Nu avem încă niciun concurent înregistrat oficial. Deocamdată, sunt doar cei care au depus actele.



MOLDPRES: Care este procedura de verificare? Cum validați listele de semnături prezentate de susținătorii candidaților?

Angelica Caraman: Aici trebuie să explicăm clar diferența dintre procedura aplicabilă partidelor politice și cea aplicabilă candidaților independenți.

În cazul partidelor politice, după ce se verifică setul de acte și se constată că documentele respectă cerințele legale – adică lista este înaintată de organul de conducere abilitat, că a fost respectat cvorumul – se validează modalitatea de depunere a candidaturilor.

Pentru lista de candidați – care poate avea minimum 51 și maximum 111 persoane – noi verificăm următoarele aspecte: fiecare candidat trebuie să dețină cetățenia Republicii Moldova, să aibă cel puțin 18 ani împliniți și să nu fie sub incidența unei interdicții de a fi ales.

În ceea ce privește listele cu semnături pentru candidații independenți, verificăm atât corectitudinea întocmirii listelor de subscripție, cât și precizia sau valabilitatea datelor înscrise. Regula generală este că persoanele care semnează în listele respective trebuie să aibă dreptul de vot.

Le fel este important să se respecte rigorile stabilite pentru colectori.

MOLDPRES: Cine nu are dreptul de a fi ales?

Angelica Caraman: Persoanele condamnate printr-o sentință definitivă la pedeapsa cu închisoarea — adică cele care se află în detenție și au deja o sentință judecătorească definitivă. De asemenea, persoanele care au antecedente penale nestinse pentru infracțiuni săvârșite cu intenție. Și a treia categorie o constituie cei care au interdicția de a ocupa anumite funcții publice, fie prin hotărâre definitivă a instanței — ca sancțiune complementară —, fie prin acte definitive emise de ANI.

Noi verificăm ca persoana să nu se încadreze în niciuna dintre aceste trei categorii. Informația ne este furnizată de Autoritatea Națională de Integritate, Serviciul de Probațiune sau Ministerul Afacerilor Interne.Noi trimitem interpelări acestor instituții, iar ele ne pun la dispoziție datele necesare privind eventualele restricții aplicabile persoanei respective.



MOLDPRES: Tinerii care împlinesc 18 ani în ziua alegerilor pot vota?

Angelica Caraman: Evident, pot vota persoanele care împlinesc vârsta de 18 ani inclusiv în ziua alegerilor. Însă, în calitate de candidați, aceștia nu pot fi înregistrați, întrucât la momentul depunerii listei de candidați, fiecare persoană trebuie să fi împlinit deja 18 ani.



MOLDPRES: Republica Moldova, aflată la hotar cu Ucraina, unde de peste trei ani și jumătate se desfășoară un război cu Federația Rusă, este și ea afectată. Mă refer la atacuri hibride, campanii de manipulare și dezinformare a cetățenilor. În opinia dumneavoastră, care sunt principalele riscuri în organizarea acestui scrutin?

Angelica Caraman: Evident, am evaluat aceste riscuri. Dispunem și de registre speciale în acest sens. În contextul alegerilor, am analizat în mod deosebit riscurile de atacuri cibernetice. Alături de colegii de la Serviciul Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică (STISC), ne asigurăm că sistemele noastre sunt sigure în ziua alegerilor.

STISC ne oferă asistență și pentru securizarea site-ului Comisiei Electorale Centrale. Avem protocoale clare inclusiv pentru gestionarea mesajelor suspecte: dacă trebuie sau nu să răspundem, cum raportăm aceste mesaje și cui ne adresăm.

Un alt risc important este cel legat de posibilitatea ca anumite activități să nu fie finalizate în termen. Totuși, consider că acest risc este relativ ușor de gestionat, deoarece ne pregătim din timp și avem grijă ca logistica să fie completă. Suntem deja asigurați cu tot ce este necesar: ștampile, urne, cabine, rechizite de birou — am organizat licitațiile, contractele sunt încheiate, deci suntem foarte bine pregătiți.

Un risc aparte, care ține mai puțin de competența noastră directă, dar la care trebuie să fim pregătiți să acționăm, este valul de dezinformare. Este suficient să privim ce se întâmplă în spațiul online, atât din punct de vedere al promovării mesajelor politice, cât și al conținutului acestora. Din partea Comisiei Electorale Centrale, monitorizăm rapoartele financiare ale concurenților electorali care își fac publicitate online, pentru a verifica dacă sumele cheltuite sunt declarate. În privința dezinformării și manipulării, și noi facem parte din efortul comun de combatere a acestui fenomen. Dacă observăm un mesaj care incită la război, ură sau destabilizare, raportăm imediat. Monitorizăm sursa mesajului, colaborăm cu Centrul pentru Comunicare Strategică și Combaterea Dezinformării și Consiliul Audiovizualului — atunci când este vorba de campanii derulate prin mass-media sau în spațiul on-line.

O parte din televiziuni au trecut deja în mediul online, iar Consiliul Audiovizualului are noi atribuții în acest sens. Dacă observăm conținut problematic, îl raportăm, iar Consiliul îl analizează.

Înainte de începerea perioadei electorale, am avut discuții și cu reprezentanți ai platformelor Meta, Google și TikTok. Au fost organizate inclusiv sesiuni de instruire privind modul în care putem raporta mesajele nocive, cui trebuie să ne adresăm și după ce criterii intervin aceste platforme.



Desigur, există diferențe între țările UE și cele din afara UE. În Uniunea Europeană, aceste platforme sunt obligate să respecte reglementările comune, în timp ce în cazul Republicii Moldova lucrurile sunt puțin mai complicate. Totuși, există deschidere din partea lor.Tot mai multe state se confruntă cu aceste probleme, inclusiv Germania, Franța, România în context electoral. Sunt tendințe clare. Iată de ce ne pregătim cu maximă seriozitate, studiind experiența altor țări și punem accent pe instruire și anticipare. 

MOLDPRES: Ce măsuri întreprinde CEC pentru a asigura transparența procesului electoral? Dispuneți de modalități de comunicare, de publicare a informațiilor? Cum îi informați pe cetățeni despre activitatea dumneavoastră?

Angelica Caraman: Toate informațiile de interes public se regăsesc pe site-ul Comisiei Electorale Centrale. În plus, avem și platforme dedicate: diaspora.cec.md, voteaza.md, precum și conturi pe rețele de socializare., unde publicăm informații țintite. Încercăm să creăm spații informaționale care să faciliteze accesul la date relevante. De exemplu, diaspora.cec.md este dedicat cetățenilor aflați peste hotare, pentru ca aceștia să găsească ușor informațiile care îi privesc direct.

Pe lângă acestea, desfășurăm campanii de informare. Informăm cetățenii despre procedura de vot, documentele necesare pentru votare, locația secțiilor de votare, programul de funcționare al acestora. Vom desfășura și o campanie de motivare, pentru a încuraja participarea la vot. Este important ca cetățenii să participe activ în procesul electoral, iar pentru asta trebuie să fie bine informat.





 

MOLDPRES: Din experiența dumneavoastră în organizarea alegerilor, care sunt cele mai frecvente încălcări? Care este, să spunem, profilul alegătorului și al candidatului? Ce tendințe există în ceea ce privește încălcarea legislației electorale?

Angelica Caraman: Vă voi împărtăși opinia mea personală. Din partea alegătorilor, cazurile de încălcare a legislației în secția de votare sunt foarte rare. Codul penal prevede clar sancțiunea pentru orice formă de falsificare a alegerilor. În schimb, ceea ce am observat în alegerile anterioare este amplificarea fenomenului de corupere a alegătorilor. Și e de datoria autorităților statului, de comun cu societatea civilă, mass media, să combată și să contracareze aceste nereguli. Prin reglementare, supraveghere, monitorizare a procesului electoral. Dar și cu aplicare de sancțiuni, atunci când este cazul.

Coruperea alegătorilor presupune doi actori: cel care corupe și cel care acceptă să fie corupt. Acesta este fenomenul care ne preocupă cel mai mult, învățând niște lecții din experiența anterioară. Iată de ce, cu eforturi conjugate, vom continua să apărăm integritatea votului.

Un alt fenomen care ne îngrijorează este că prin instrumente democratice se acționează de fapt împotriva democrației. Mă refer aici la situația când persoane neînregistrate oficial în cursa electorală au desfășurat activități de campanie electorală sub pretextul întâlnirilor cu alegătorii. S-a invocat libertate de întrunire, libertatea de exprimare, dar de fapt se făcea campanie ascunsă în favoarea unor candidați. Mai mult, libertatea de întrunire nu înseamnă că poți aduna oamenii pentru a le oferi bunuri sau produse alimentare, cu îndemnuri de susținere a unuia sau altui candidat și să pretinzi că ai simple discuții. Este o formă de corupție electorală.

La fel, libertatea de exprimare nu justifică dezinformarea, atacurile, denigrarea, discursurile sexiste sau violența verbală. Am sesizat și faptul că se utilizează instituția observatorului, pentru a sprijini anumiți candidați, deși observatorii trebuie să fie neutri.



MOLDPRES: Ați reușit să înregistrați misiuni de observare pentru alegerile din toamnă?

Angelica Caraman: Până în prezent, avem înregistrate trei organizații obștești: Promo-LEX, ADEPT și Uniunea Juriștilor din Moldova – aceasta din urmă participând pentru prima dată în calitate de misiune de observare. De curând va începe și înregistrarea observatorilor internaționali.

MOLDPRES: Ce le răspundeți celor care afirmă că alegerile din toamnă vor fi fraudate? În ultima perioadă au apărut numeroase postări pe această temă, ceea ce indică o anumită lipsă de încredere în autoritatea electorală.

Angelica Caraman: Asemenea afirmații fără bază probatorie constituie un risc real, deoarece subminează în mod deliberat autoritatea instituției care organizează alegerile. Dacă am avea date statistice care să arate nivelul de încredere și evoluția în timp, am putea să facem anumite concluzii. Dar de fapt sunt niște acuzații nefondate care se amplifică în perioada electorală de către anumiți actori, în încercarea de a atrage Comisia Electorală Centrală în dispute politice. Noi nu vom cădea în această capcană.

Reiterăm constant: suntem apolitici și nu ne lăsăm antrenați în jocurile politicienilor. Din păcate, unii încearcă să se victimizeze și prezintă informații trunchiate, incomplete, care nu rezistă niciunei analize obiective. În loc să corecteze neconformitățile în dosarele de candidați, unele partide preferă să dea vina pe CEC și să speculeze că instituția acționează tendențios. Este regretabil. Astfel de practici afectează încrederea în autoritatea electorală. De aceea, punem accent pe transparență: publicăm, comunicăm, explicăm și argumentăm toate deciziile noastre. Hotărârile CEC sunt justificate. Spunem clar de ce am luat o anumită decizie, care au fost temeiurile. Comunicăm cu toate părțile interesate, organizăm mese rotunde și dezbateri. De exemplu, recent am publicat spre consultare lista eventualelor secții de votare ce vor fi deschise în afara țării. Lista a fost întocmită la propunerea Ministerului Afacerilor Externe ținând cont de dinamica participării alegătorilor, datele privind numărul de cetățeni aflați peste hotare, distanțe, dar și măsurile de securizare a procesului electoral.



MOLDPRES: Dacă ne uităm în urmă, în ultimii 7-10 ani, societatea a evoluat, au apărut tehnologii noi, dar, totodată, au apărut și noi tendințe. Chiar și în mandatul dumneavoastră, am observat că Comisia Electorală Centrală se confruntă cu provocări noi, precum atacuri hibride, campanii de dezinformare și campanii pe rețelele de socializare. După alegerile din 28 septembrie, considerați că ar trebui să fie modificat Codul electoral sau alte acte legislative?

Angelica Caraman: Atunci când este necesar, sigur, se pot face rectificări, modificări. Problema însă nu este doar în legislație, ci cum este pusă în aplicare și cum este respectată de către toți cei vizați. Poți avea o legislație perfectă, dar care poate fi compromisă de rea-intenție.  Dacă legea prevede prezentarea listei cu toți donatorii, nu trebuie să încerci să găsești metode de a ocoli, evita sau eluda această cerință prin tertipuri, ci pur și simplu să o prezinți.

Deci trebuie să acționăm în două direcții: supravegherea respectării prevederilor legale de către toți competitorii electorali, precum și trebuie să punem accent pe educație — educație civică și electorală. Atunci când vedem o încălcare, aceasta să fie raportată. La fel, este important să învățăm alegătorii să se documenteze din surse sigure, oficiale. Cred că aceasta trebuie să fie o prioritate nu doar a Comisiei Electorale Centrale, ci a întregii societăți. 

MOLDPRES: Cum va decurge anul acesta procesul? Când vom afla rezultatele alegerilor?

Angelica Caraman: Va fi aceeași modalitate. După închiderea secțiilor de votare, la ora 21:00, urmează afișarea rezultatelor preliminare. De regulă, în decurs de o oră, cele mai mici secții de votare încarcă rezultatele în sistem. Este important să menționăm că numărarea voturilor și a semnăturilor din liste se face manual, se completează un proces-verbal semnat de toți membrii biroului electoral și doar după aceasta datele sunt introduse în sistem.

MOLDPRES: Ce ați dori să le transmiteți alegătorilor, în această perioadă electorală, înaintea alegerilor parlamentare din 28 septembrie?



 Angelica Caraman: Avem un mesaj clar pentru alegători, iar adresările noastre nu se limitează doar la mome



 ntele premergătoare alegerilor sau la ocazii speciale. Vorbim despre alegeri în fiecare zi, iar importanța participării trebuie subliniată constant. Cetățenii, în primul rând, iau parte la luarea deciziilor prin implicarea lor la nivel local — fie prin participarea la primării, consultări publice, exprimarea opiniilor sau la ședințele consiliului local. Exact așa trebuie să fie și în ziua alegerilor.

Este vorba, în esență, despre participarea fiecăruia, despre vocea fiecăruia și despre puterea votului pe care o dețin. Puterea votului este incontestabilă. Cred că rezultatele din anul trecut demonstrează foarte bine acest lucru, arătând că fiecare vot contează.

Votul nu este doar un drept. Este vocea dumneavoastră. Este modul în de a influența direcția în care merge comunitatea, țara, viitorul copiilor noștri.

Alegerile sunt sinonime cu democrația. Și cel mai important element al democrației nu este Comisia Electorală Centrală, nici candidatul, dar este alegătorul. Este omul care alege să meargă la vot și să decidă. 

MOLDPRES: Doamna Caraman, vă mulțumim pentru timpul prețios acordat Agenției Moldpres în această perioadă electorală. Vom continua să urmărim evoluția proceselor electorale din Republica Moldova, precum și activitatea Comisiei Electorale Centrale.