INTERVIU MOLDPRES // Viceprim-ministra Doina Nistor: „Obiectivul nostru este tranziția de la o economie de consum la una modernă, competitivă și orientată spre export, profund conectată la piața europeană”

Viceprim-ministra Doina Nistor, ministră a Dezvoltării Economice și Digitalizării, a acordat un interviu în exclusivitate pentru Agenția Informațională de Stat „MOLDPRES”, în care a vorbit despre extinderea accesului produselor moldovenești pe piața Uniunii Europene, cât sunt de pregătiți producătorii autohtoni să valorifice noile cote de export și soluțiile propuse de autorități pentru susținerea acestora. Viceprim-ministra s-a referit și la îmbunătățirea condițiilor de acces pentru anumite produse agroalimentare din Uniunea Europeană, dar și la acțiunile care urmează a fi întreprinse pentru protecția pieței interne.

MOLDPRES: În ultimii ani, economia R. Moldova a fost marcată de schimbări majore, în special la capitolul exporturi, fiind remarcată o reorientare a acestora spre piața Uniunii Europene, care a devenit principalul partener comercial și investitor al țării noastre. Ce acțiuni au determinat această schimbare și cum vedeți evoluția pe termen mediu a balanței comerciale dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană?

Doina Nistor: Într-adevăr, în ultimii ani, Republica Moldova a trecut printr-o reorientare profundă a fluxurilor comerciale, iar Uniunea Europeană a devenit principalul partener economic al țării noastre.

Dacă în 2013, 46,8% din exporturi mergeau către UE, iar 38% spre țările CSI, astăzi raportul s-a schimbat radical: 67,3% din exporturile de bunuri ajung în UE, iar doar 6,8% în CSI (dintre care 3,3% în Federația Rusă).

Această schimbare nu s-a produs întâmplător. A fost rezultatul mai multor pași strategici:

1. Implementarea Acordului de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA) – semnat în 2014 și intrat în vigoare în 2016, acesta a eliminat majoritatea tarifelor vamale, facilitând accesul produselor moldovenești pe piața europeană.

2. Liberalizarea suplimentară a comerțului pentru mai multe produse agricole moldovenești pentru 3 ani, aprobată în 2022 de Comisia Europeană.

3. Diversificarea și modernizarea producției noastre datorită programelor de finanțare și granturi. Tot mai mulți antreprenori moldoveni au reușit să investească în standarde europene de calitate și siguranță alimentară, ceea ce le-a permis accesul pe piața UE.

În ceea ce privește sectoarele cu cele mai mari creșteri, vorbim în special despre fructe. De exemplu, în 2023, Republica Moldova s-a clasat pe locul 1 la exportul de prune în Uniunea Europeană, un rezultat remarcabil care confirmă competitivitatea produselor noastre pe piața comunitară.

Sunt sigură că exportul către UE va crește și mai mult în perioada următoare, mai ales că avem cote mărite la mai multe fructe, ceea ce oferă producătorilor noștri o fereastră reală de oportunitate pentru a se extinde și diversifica pe piața europeană.



MOLDPRES: La sfârșitul lunii iulie, Uniunea Europeană a anunțat că extinde accesul produselor moldovenești pe piața comunitară, oferind cote majorate pentru prune, mere, struguri de masă și cireșe, iar exporturile de suc de struguri, roșii și usturoi sunt liberalizate complet. Sunt pregătiți producătorii autohtoni să valorifice aceste cote?

Doina Nistor: Datele din perioada 2021–2024 arată clar că Republica Moldova a depășit constant contingentele tarifare preferențiale stabilite în 2020 prin Acordul DCFTA, în special la prune și struguri, unde exporturile către UE au atins volume de două până la trei ori mai mari decât limitele de atunci. De asemenea, în cazul cireșelor, chiar și în anii cu condiții climatice dificile, livrările au depășit nivelul contingentului disponibil, confirmând interesul importatorilor europeni și capacitatea de reacție a producătorilor moldoveni.

De exemplu: la struguri de masă, am crescut de la 15.793 tone în 2021 la 33.415 tone în 2024, cu o creștere de 112%, iar valoarea exporturilor a crescut de peste 3 ori - de la 12,3 milioane la 43,2 milioane dolari. Toate acestea în condițiile în care cota tarifară era de 20.000 tone. Vă reamintesc că din 2022 până în vara anului acesta, țara noastră a beneficiat de liberalizarea completă pentru șapte produse agricole: cireșe, prune, mere, struguri, roșii, suc de struguri și usturoi, ceea ce a permis să exportăm în UE cu depășirea cotelor prevăzute în acord nostru cu UE.

La mere, exporturile au crescut de la 1.004 tone în 2021 la 24.887 tone în 2024, un salt spectaculos de 2.378%, în timp ce cota existentă era de 40.000 tone. La prune, în 2023 am exportat 55.574 tone, de 3,7 ori mai mult decât cota de 15.000 tone. Chiar și la cireșe, un produs mai sensibil la condițiile climatice, exporturile din 2024 au fost de 2.066 tone, depășind cota precedentă de 1.500 tone. În 2023, am atins un vârf de 2.667 tone, aproape dublu față de limita contingentului preferențial.

Această tendință confirmă faptul că exportatorii moldoveni sunt pregătiți să își extindă prezența pe piața UE și că majorarea contingentelor tarifare preferențiale nu doar că reflectă realitatea comercială actuală, dar este esențială pentru menținerea ritmului de dezvoltare și consolidarea relațiilor comerciale bilaterale.

Totodată, sectorul horticol continuă să se extindă și să se modernizeze. În perioada 2021–2023, au fost investite 186,5 milioane de lei în plantații multianuale. Investiții semnificative în plantații noi, soiuri performante, tehnologii de procesare. În 2024, sunt în proces de autorizare noi cereri, susținute de AIPA. Până în 2027, se preconizează:


	
+450 ha de meri; 
	
+360 ha de cireși; 
	
+350 ha de pruni. 


În concluzie, această decizie a Uniunii Europene vine în sprijinul unui sector dinamic, care a demonstrat că poate livra constant volume mari, la standarde europene și reprezintă încă un pas în aprofundarea relațiilor comerciale dintre Republica Moldova și UE.



MOLDPRES: Pe de altă parte, Republica Moldova a agreat îmbunătățirea condițiilor de acces pentru anumite produse agroalimentare din Uniunea Europeană. Astfel, începând cu 2026, vor fi majorate gradual cotele la importul de carne de porc congelată, pasăre și unele produse lactate, inclusiv untul. Ce măsuri vor întreprinde autoritățile pentru a proteja piața internă?

Doina Nistor: Deschiderea pieței Republicii Moldova pentru produsele de origine animală din UE se va face gradual și echilibrat, începând cu anul 2026. Pentru carnea de porc congelată, se propune o cotă inițială de 500 de tone în 2026, cu majorări anuale de 150 tone până în 2028 și o creștere de 200 tone în 2029, atingând un total de 1.000 tone. Mecanismul este similar pentru carnea de pasăre.

În sectorul lactatelor, oferta vizează două poziții tarifare: lapte și smântână cu conținut de grăsime de peste 3%, cu o cotă cumulată de 1.000 tone, și untul, pentru care se propune o cotă progresivă de 500 tone (începând cu 200 tone în 2026 și creșteri anuale de 100 tone).

Acest angajament reflectă o abordare realistă și sustenabilă de integrare în piața unică europeană. Totodată, răspunde unei nevoi concrete a procesatorilor locali de carne și lactate, care se confruntă periodic cu lipsa materiei prime, fie din cauza pestei porcine, fie a deficitului de unt cu conținut ridicat de grăsimi.

Cantitățile propuse de Republica Moldova au fost agreate cu producătorii locali. În plus, liberalizarea treptată oferă acestora timpul necesar pentru adaptare, în perspectiva aderării la Uniunea Europeană, prevăzută pentru anul 2030.

Este o măsură reciproc avantajoasă: oferă previzibilitate fermierilor moldoveni și consolidează accesul producătorilor europeni la o piață aflată în proces de modernizare.

Totodată, decizia de revizuire a Acordului DCFTA conține o clauză de salvgardare, care permite suspendarea temporară a preferințelor comerciale, în cazul unor importuri masive care ar putea afecta activitatea producătorilor locali.

MOLDPRES: Care sunt principalele produse moldovenești cu cea mai mare cerere pe piața Uniunii Europene și în ce sectoare există potențial de creștere? Există anumite piețe europene țintă pe care Moldova își propune să le acceseze mai activ?

Doina Nistor: Ne referim aici atât la produse agricole, cât și la produse industriale.

Dintre produse industriale putem menționa:


	
Cablaje electrice pentru vehicule – reprezintă principalul produs de export, confirmând integrarea Republicii Moldova în lanțurile valorice europene din domeniul auto și al echipamentelor electrice.
	
Produse din sticlă și ambalaje, precum containerele din sticlă
	
Îmbrăcăminte (paltoane, pulovere, pantaloni)
	
Vinuri și băuturi alcoolice


Iar dintre cele agricole:


	
Porumbul, care este competitiv pe segmentele de hrană pentru animale și procesare industrială.
	
Grâul și amestecurile de cereale, cu o cerere constantă în Europa de Est.
	
Semințele de floarea-soarelui și de rapiță, cererea fiind susținută de industria europeană de uleiuri vegetale și produse bio.
	
Strugurii de masă, o cerere constantă pe piețele vest-europene, în special Germania, Țările de Jos și Scandinavia.
	
Prunele proaspete, indicând un spațiu considerabil de extindere, în special în Polonia, România și Franța.
	
Și chiar și sucul de mere concentrat, competitiv prin preț și calitate și solicitat de industria băuturilor în UE.


Avem și câteva sectoare cu potențial important de creștere:


	
Industria auto și electronică, inclusiv cablaje, inductori, componente electrice, datorită proximității geografice și costurilor competitive.
	
Agroalimentar și procesarea fructelor, în special sucuri concentrate, uleiuri vegetale și produse organice.
	
Industria textilă și de confecții, cu accent pe produse finite, brand local și valoare adăugată.
	
Ambalaje ecologice și articole din sticlă
	
Mere proaspete, o oportunitate clară pentru extindere pe piețele din Europa Centrală și de Vest.
	
Cireșe și alte fructe cu sâmbure, un interes în creștere pentru produse sezoniere de înaltă calitate, cu cerere pe piețele premium din Austria și Germania.


De asemenea, e important să menționăm că piețe europene țintă pentru Republica Moldova sunt:


	
Germania, Franța și Italia – pentru fructe proaspete, vinuri și uleiuri vegetale;
	
Țările de Jos și Belgia – pentru produse procesate și industriale (ex. suc de mere, turte proteice);
	
Polonia, România și Austria – pentru fructe sezoniere și cereale.


De asemenea, există un interes strategic pentru piețele nordice (țările membre EFTA), care apreciază produsele ecologice.

Republica Moldova dispune de un avantaj competitiv clar în sectorul agroalimentar, atât prin calitatea produselor, cât și prin proximitatea geografică față de UE. Cu sprijin logistic, investiții în infrastructură post-recoltare și promovare comercială, Republica Moldova poate valorifica mai eficient potențialul său agricol, consolidându-și poziția ca furnizor de produse sigure, ecologice și sezoniere pe piața europeană.

MOLDPRES: Cu ce provocări se confruntă producătorii moldoveni în exportul către Uniunea Europeană și ce măsuri iau autoritățile pentru a facilita accesul acestora pe piața europeană și a spori competitivitatea?



Doina Nistor: Exportul către Uniunea Europeană deschide oportunități importante pentru producătorii moldoveni, dar presupune și adaptarea la un set de standarde. Pentru a extinde accesul pe piața UE, producătorii moldoveni trebuie să respecte următoarele standarde cheie: regulamentul privind plasarea produselor de protecție a plantelor pe piață; directiva privind utilizarea durabilă a pesticidelor; regulamentul privind controalele oficiale pentru siguranța alimentelor, sănătatea plantelor și bunăstarea animalelor; dar și directiva privind protecția apelor împotriva poluării cu nitrați din surse agricole.

Aceste standarde presupun investiții în trasabilitate, sortare, ambalare, reducerea reziduurilor de pesticide și modernizarea logisticii, aspecte în care sectorul horticol moldovenesc a început deja să investească. Iar Guvernul susține antreprenorii să facă aceste investiții prin programele Organizației de Dezvoltare a Antreprenoriatului, granturi și garanții pentru credite.

MOLDPRES: În ce măsură decizia UE privind extinderea accesului produselor moldovenești pe piața comunitară va încuraja companiile din regiunea transnistreană să-și exporte produsele pe piața europeană și să sporească calitatea?

Doina Nistor: Datele pentru perioada 2022–2024 indică o orientare accelerată a exporturilor din regiunea transnistreană spre Uniunea Europeană. Dacă în 2022, 63,9% din total mergeau spre piața comunitară, în 2024 această pondere a ajuns la 78,9%. În același timp, livrările către CSI din regiunea transnistreană au scăzut semnificativ, de la 18,3% la 8,71%.

Această reorientare este vizibilă și în sectorul produselor de origine vegetală, unde exporturile către UE au urcat de la 38,5% în 2022 la 56,8% în 2024, în timp ce ponderea exporturilor către alte țări a scăzut considerabil.

Totodată, în 2024, se observă o ușoară scădere a valorii totale a exporturilor față de 2023, însă creșterea valorii exporturilor către UE (de la 286,05 mil. de dolari SUA la 303,98 mil. de dolari) sugerează o consolidare a accesului pe această piață, compensând scăderile în alte direcții.

Prin urmare, extinderea accesului pe piața UE nu doar că oferă un canal stabil și valoros pentru exporturi, ci acționează ca un stimulent puternic pentru alinierea la standardele europene. Pentru companiile din regiunea transnistreană, acest context favorabil încurajează investițiile în modernizarea proceselor, creșterea competitivității și reducerea dependenței de piețele mai volatile, cum este CSI.

Merită menționat și faptul că principalele destinații europene ale exporturilor din regiune sunt: România (42%), Polonia (9%), Cehia (6%), Italia (6%) și Bulgaria (5%), piețe cu cerințe de calitate ridicate și stabile. Această realitate funcționează ca un factor de presiune constructivă, stimulând dezvoltarea sustenabilă și îmbunătățirea continuă a standardelor locale.



MOLDPRES: Delegația Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării a fost de mai multe ori la Bruxelles în contextul screeningului bilateral. În ce măsură actuala legislație a Republicii Moldova corespunde standardelor europene și în ce domenii trebuie făcute cele mai mari ajustări?

Doina Nistor: Republica Moldova a înregistrat progrese semnificative în alinierea legislației sale la acquis-ul comunitar, însă mai sunt necesare ajustări în anumite sectoare.

Prioritare sunt în special reformele care țin de mediul de afaceri, concurență, achiziții publice, siguranța produselor, standarde tehnice și digitalizarea. Procesul de armonizare avansează într-un ritm susținut, cu sprijinul partenerilor europeni și în consultare permanentă cu mediul de afaceri.

Până în prezent, Republica Moldova a transpus 42 de acte legislative europene relevante pentru libera circulație a mărfurilor, dintre care 17 sunt considerate pe deplin armonizate, iar 25 parțial armonizate.

În paralel, Republica Moldova se pregătește să inițieze negocierile pentru semnarea Acordului privind Evaluarea Conformității și Acceptarea Produselor Industriale (ACAA), în sectoare prioritare pentru economia națională, cum ar fi: produse electrice de joasă tensiune și compatibilitatea electromagnetică. Acest acord va permite certificarea produselor direct în țară, iar rezultatele evaluării conformității vor fi recunoscute automat de către Uniunea Europeană.

MOLDPRES: Cum vedeți dezvoltarea economiei Republicii Moldova în următorii ani și care ar trebui să fie prioritățile strategice în contextul actualelor provocări regionale și globale?

Doina Nistor: Republica Moldova a pornit deja pe calea construirii unui nou model economic, bazat pe trei piloni esențiali: investiții, productivitate și inovație. Obiectivul nostru este o tranziție de la o economie de consum la una modernă, competitivă și orientată spre export, profund conectată la piața europeană și deschisă către lume.

Lucrăm în paralel pe mai multe direcții. În primul rând, vom continua să atragem și să direcționăm investiții publice și private în infrastructură, industrie, digitalizare și energie. În acest sens, Planul de Creștere al UE reprezintă o oportunitate istorică de accelerare a acestor eforturi.

Al doilea pilon (productivitatea) presupune modernizarea afacerilor locale și creșterea capacității lor de a livra mai multă valoare adăugată. Aceasta se realizează prin digitalizare, utilizarea tehnologiilor avansate și implementarea standardelor europene. Programele ODA sunt deja mai bine direcționate, cu sprijin financiar din partea Guvernului și a partenerilor europeni, pentru a susține antreprenorii locali care generează valoare aici, acasă.

Al treilea pilon (inovația) implică investiții în capitalul uman și pregătirea tinerilor pentru profesiile viitorului. Conectăm educația cu economia reală și punem bazele unor ecosisteme de inovare, cum sunt Moldova HitechPark, dezvoltat împreună cu UTM și USMF, sau Agrotek Park, primul parc de cercetare universitară în agricultură inteligentă și foodtech, în campusul UTM din Mircești. În completare, am promovat politici concrete: Legea Freelancerilor și Programul „Primul meu loc de muncă”, deja adoptate de Parlament.

Totodată, ne-am angajat să construim un mediu de afaceri mai previzibil și prietenos. Simplificarea și debirocratizarea, digitalizarea completă a serviciilor publice și transpunerea inteligentă a legislației europene sunt priorități-cheie.

Pe plan extern, ținta noastră este integrarea mai profundă în piața europeană, dar și diversificarea prin valorificarea acordurilor existente, precum cel cu EFTA, și prin dezvoltarea de noi parteneriate comerciale. Vom susține companiile moldovenești să investească în standarde de calitate, sustenabilitate și conformitate ESG, astfel încât produsele noastre să fie competitive pe piețele internaționale.

E o viziune clară, ambițioasă și realistă. Și o construim zi de zi prin reforme, proiecte concrete și colaborări strânse cu partenerii noștri europeni și internaționali.

Doamnă viceprim-ministră Doina Nistor, vă mulțumim pentru interviu.

Reporter: Natalia Sandu.