
24-25 februarie 2015. Klaus Iohannis întreprinde o vizită oficială la Chișinău
Pe data de 24 februarie 2015 președintele României Klaus Iohannis a întreprins o vizită în Republica Moldova la invitația omologului său de la Chișinău Nicolae Timofti.
Această vizită a fost practic anunțată încă în perioada scrutinului electoral, atunci când staff-ul lui Iohannis, într-o conferință de presă, a anunțat că prima vizită peste hotare, noul șef al statului român o va întreprinde În Republica Moldova.
Scrutinul prezidențial din noiembrie 2014 din România a fost unul dinamic și cu răsturnări spectaculoase de situații. După primul tur, candidatul Victor Ponta avea un avans confortabil de 10% și se părea că nimic nu mai poate schimba situația. Însă, în turul doi a avut loc o mobilizare fără precedent a electoratului pro-Iohannis și acesta a obținut o victorie clară cu scorul de 54,56% la 45,56%.
Totuși, vizita la Chișinău n-a putut fi organizată imediat după învestirea noului șef de stat român. În Republica Moldova, la finele anului 2014 s-au desfășurat alegeri parlamentare, iar noul guvern Gaburici a fost învestit numai pe 18 februarie 2015.
Vizita a avut loc pe 24 și 25 februarie și a avut o agendă cuprinzătoare și foarte bine calculată.
În capitala Republicii Moldova, Klaus Iohannis a avut o discuție îndelungată cu omologul său Nicolae Timofti. Presa menționa la acel timp că discuțiile au avut un caracter cordial și s-au axat pe rolul României în procesul de integrare europeană a Republicii Moldova. Klaus Iohannis a promis ferm că în discuțiile pe care le va avea cu cancelariile occidentale va aborda chestiunile privind parcursul european al țării noastre și va promova necesitatea unui sprijin substanțial pentru reformele de la noi. Au mai fost puse în discuție și relațiile economice bilaterale aflate în plină ascensiune și alte aspecte ale relațiilor moldo-române.
Klaus Iohannis pe parcursul vizitei a mai avut întâlniri cu prim-ministrul Chiril Gaburici și președintele Parlamentului Andrian Candu. Au urmat discuțiile cu liderii partidelor parlamentare.
Mass-media de la Chișinău a putut afla mai multe despre viziunile șefului statului român din discursul său rostit în fața studenților de la Universitatea de Stat din Moldova. Iată doar câteva crâmpeie din acest discurs programatic și plin de pragmatism, lucru care îl caracterizează plenar pe Iohannis:
"Vreau să mă refer la două valori fundamentale care guvernează relația dintre noi: solidaritatea și identitatea. Și rezum aceste două noțiuni, interdependente în cazul nostru, prin proiectul european asumat de Republica Moldova în relație cu România. Cooperarea dintre noi dovedește cât de important este să ai un bun avocat în acest parcurs. Moldova are o mare șansă pe care noi n-am avut-o la momentul aderării. Această șansă se numește România, membru cu drepturi depline al Uniunii Europene, astăzi cel mai redutabil susținător al Republicii Moldova în procesul de integrare", a declarat președintele României.
În continuare, Klaus Iohannis s-a referit la lucrurile care ne unesc și ne definesc ca parte a civilizației europene, dar și a apreciat pozitiv eforturile guvernelor de la Chișinău care au făcut pași concreți pe parcursul integrării.
"În ultimii ani, ați făcut eforturi importante pentru apropierea de Uniunea Europeană. Republica Moldova a reușit să fructifice din plin statutul de membru al Parteneriatului Estic, obținând anularea vizelor pentru cetățenii moldoveni și semnarea, alături de Ucraina și Georgia, a Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, inclusiv componenta de liberalizare a schimburilor. Aceștia sunt pași hotărâți în vederea integrării, dar nu și suficienți. De aceea eforturile trebuie să continue", a subliniat în discursul său Iohannis.
Preşedintele României a vorbit și despre contextul regional complicat, având în vedere relațiile ruso-ucrainene din perspectiva anexării Crimeii și războiul din Donbas și necesitatea consolidării statalității Republicii Moldova. Șeful statului român a menționat că "trăim vremuri tulburi, chiar la granițele noastre, o perspectivă care complică și mai mult strădaniile Republicii Moldova... În actualul context regional, marcat de instabilitate, este de datoria României să contribuie la garantarea perspectivei europene a Republicii Moldova. Pentru noi, sprijinul acordat Republicii Moldova nu se rezumă doar la cel instituțional. Este vorba despre o adâncire a cooperării pe toate planurile, a relațiilor economice, a dialogului cultural și politic nu doar la nivel de stat, ci și între comunitățile locale. De asemenea, trebuie să sprijinim proiectele care conduc la creșterea independenței energetice a Republicii Moldova, pentru ca acest stat să devină independent până la capăt", a punctat Klaus Iohannis.
Iohannis și-a amintit despre procesul anevoios și contradictoriu prin care a trecut România în procesul său de integrare europeană și a menționat că doar consolidarea tuturor forțelor politice și a societății civile a permis buna desfășurare a evenimentelor. "Nu poți construi nimic durabil fără stabilitate politică, fără consens și, mai ales fără un proiect major asumat de factorii decizionali ai statului. Instituțiile funcționează și produc rezultate concrete și constante în timp doar dacă există calm, perseverență și răbdare, dacă există un parcurs predictibil și suficientă voință pentru a reuși. Sunt sigur că istoria acestei țări va fi scrisă cu multă trudă în anii următori, dar destinul unui stat este dat tocmai de curajul cetățenilor de a-și asuma obiective importante", a conchis șeful statului român în aplauzele celor prezenți la întâlnirea de la Universitatea de Stat din Moldova.
Pe final, Klaus Iohannis și-a exprimat convingerea că eforturile Republicii Moldova nu vor fi zădarnice. Continuarea consecventă a reformelor, cooperarea între forțele politic pro-europene și implicarea societății civile sunt condiții obligatorii pentru atingerea obiectivelor îndrăznețe pe care ni le-am asumat.
Din păcate, în Republica Moldova au urmat timpuri deloc simple. Fragmentarea spectrului politic pro-european, devalizarea sistemului bancar, criza justiției și contextul internațional complicat au diminuat esențial ritmul reformelor și credibilitatea noastră în UE. Pe acest fundal, vizita lui Klaus Iohannis în Republica Moldova în februarie 2015 și discursul său programatic de la Universitatea de Stat, ne demonstrează că șeful statului român a abordat temele discutate la Chișinău cu multă clarviziune și bunăvoință. Din păcate, evoluția evenimentelor de la noi n-a fost marcată de coeziune și coerență, iar obiectivele propuse atunci, rămân nerealizate. Oricum, vizita lui Klaus Iohannis în Republica Moldova s-a înscris în șirul contactelor internaționale de mare prestigiu pentru țara noastră și a constituit o mărturie vie a dorinței țării vecine să ne ajute în drumul nostru spre un stat liber și prosper.
Chişinău, 4 feb. /MOLDPRES/.
15 noiembrie 2020. Maia Sandu câștigă detașat alegerile prezidențiale din Republica Moldova
13 noiembrie 2016. Igor Dodon este ales Președinte al Republicii Moldova
3 noiembrie 1990. Parlamentul adoptă Stema de Stat a Republicii Moldova
17 octombrie 2018. Are loc vizita președintelui Turciei Recep Tayyip Erdogan în Republica Moldova
8 octombrie 2009: La Chișinău își desfășoară lucrările summitul Comunității Statelor Independente
Aventura instituției prezidențiale în Republica Moldova
La 12 septembrie 2007 primul tanc petrolier acostează în portul Giurgiulești
Declarația de Independență a Republicii Moldova: testament politic și moral al unei generații de sacrificiu
August 1991: Cronica unei lovituri de stat eșuate (III)
Doliu în muzica moldovenească: chitaristul Alexandru Cazacu a încetat din viață
VIDEO // Un bărbat, condamnat la 5 ani de închisoare pentru viol, reținut într-un apartament din Chișinău
ZFR // Pelicula „Kontinental ’25”, filmată cu telefonul mobil, proiectată la Chișinău. Regizorul Radu Jude: „M-a obligat să gândesc altfel”
Președinta Maia Sandu: „Prioritatea Republicii Moldova trebuie să fie creșterea economică și atragerea investițiilor”
Două tentative de corupere, dejucate la punctul de trecere „Cahul”. Mijloacele financiare au fost ascunse în pașapoarte
Parlamentul va desemna un nou decan de vârstă pentru ședința de constituire, după refuzul lui Vladimir Voronin
Șase cadre didactice din sudul țării au primit titlul de „Profesor Inovator” și premii de câte 10.000 de lei
Serviciul Vamal a încasat în bugetul de stat 43,56 miliarde de lei. Alexandru Iacub: „Fiecare leu colectat înseamnă respectarea legii și consolidarea încrederii între stat și contribuabil”
În ultimele trei săptămâni, carburanţii s-au ieftinit cu până la 3,4%. Explicațiile ANRE
Peste 20.000 de femei din localități rurale au beneficiat de screening mamar
Renato Usatîi: Primarii orașelor Drochia și Glodeni, aleși recent deputați, nu vor prelua mandatele
Obiectivul setat pentru anul 2030 este ca salariul minim să ajungă la 10 000 de lei. Marcel Spatari: „Un ritm de creștere fără precedent în istoria țării”
CNA și MAI promovează etica și transparența în serviciul public printr-o nouă campanie națională
Alertă falsă la Aeroportul Chișinău. Aerogara și-a reluat activitatea
Filmul „Comatogen”, o coproducție România–Moldova, va fi proiectat în cadrul Zilelor Filmului Românesc
Programul de transformare digitală a domeniului energetic pentru anii 2026–2030 a fost publicat în Monitorul Oficial